VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

37
logle der alten Völker" (4 vol , 1910-12), incearcid a
dovedi cum mitologia greaced derived din acea orientald,
nu insii,fdrei a starni impotrivirea cu atertea mijloace
polemice a lui J. H. Vobs 12). Intfacestea, vechea
mitologie germaniod incepe ser se impund deasemeni
atentiei contimporane. Arnim, care impreund cu Brentano
&Muse bite 1806 si 1808 culegerea folkloristic&
Des Knaben Wunderhorn", indrdsneste oclatd ipoteza
cd Nibelungii ar putea deveni pentru German!, ceeace
cm fost eposurile homerice pentru Greci. 0 ipotezd rdu
primitd deocamdatd, inodt Voss nu se sfieste sd observe
cd a pune aläturi cele cloud creatii epice, este
ca si cum ai compara o cocind de porci cu un pa-
1at"12). Dar o ipotezd nu mai putin profetiod, de vreme
ce ea contine tot programul viitor al lui R. Wagner.
Contributia romcmticid a fost necesard pentru a fixa
ideile lui Richard Wagner. Ea n'a fost inset suficientd.
0 influent& noud, pornitd din scrierile in care L. Feuerbach
propunea explicatia antropologiced a religiilor, a
trebuit sd i se adauge. Autobiografia lui Wagner ne
spune ldmurit ce rol au avut teorille lui Feuerbach in
forniatia lui intelectuald, mai inainte ca descoperirea
sistemului lui Schopenhcruer sid-i fi indrumat gdndirea
pe alte feigasuri. Wagner citeste Lumea ca vointei si
reprezentare" abia in 185414). In 1851, cand redacteazd
Opera si Drama", textul principal pentru problema
noastrii, inrdurirea lui Feuerbach nu poate ft anulatel
cu totul, de oarece Wagner intreprinsese cu mai mult&
insistentä studiul operelor acestuia in cursul anului
1849. 0 preocupare care decdtfel, duped propria mdrturie
a marelui compozitor, ajunge curdnd sei sleibeascd
vs). Oricare ar fi reimas inset pernii la urmä cditu-
12) R. Ilvch op cit., pg. 326 urm.
13) R Huch, op. cit, pg. 328.
14) R. Wagner, 11/ra Vie, tr. fr., vol. III, pg. 99.
15) R. Wagner, op, cit., vol. III, pg. 336-8.