VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

191
Fericiti cei can nu-0 irosesc viata, caci o alta nu e;
fericiti Cei cari lupia Impotriva mortii, creand mereu
ganduri si vial& caci fiecare clipa mai mult, traita In
frumusete, e o intreaga eternitcrte; fericiti veti fi, cand
yeti ctvea credinta ca In Cosmos nu e nici viata, nici
moarte, nici bucurie, nici intristme, ci numai miscare,
numai devenire; din eternitate, In nemarginire". Este
In toafe acestea, in acest tragic paganism recrudescent,
ceva din acel eroic consimtimant la vicita, pe care
II afirma Nietzsche, cand pus In fata uriasei si absurdei
monotonii a revenirii eterne", pronunta un formidabil
da", primea cu 'Lane de a reface impreuna cu
toata speta si de un numar infinit de on, experienta
dureroasa a umanitatii. Aceasta afirmare a vietii, despuiata
de iluziile ei, este bunul pe care Parvcm, impieuna
cu Nietzsche, il propune lumii modeme, ca un
dar extras din adanca lor cufundcrre In culturile
antice.
Zece ani dupa ce publica lucrarea despre Marcu-
Aureliu, Parvan avea ocazie sa dea ideilor trezite mai
lntai de studiile sale de tanar clasicist o expresie aplicatcli
la realitajile contirnporane. Arhiva pentru stiinta
si reforma sociala" cuprinde in primul sau an cloud
contributii ale lui Parvan: studiul despre Ideile fundamentale
ale -culturii sociale contemporane", citat si
mai sus, si un Plan de organizare si de lucru propus
Sectiei culturale a Asociatiei pentru studiul si relorma
sociala". Cea dintai din aceste contributii poate aparea
ca expunerea de motive a celei de-a doua, tiparita
cateva luni mai tarziu. Ele sunt deopotriva platirea acelei
datorii sociale, despre a carei noblete crxrusese
prilejul sa se instruiasca In al orismele imparatului filosof.
Studiul din primul num.& al Arhivei" este un
inventar sistematic al feluritelor idei si tendinte capitale
ale cugetarii sociale, printre care preferinta sa