VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

147
paratie de Wagner, prietenul tinerelii sale, 0 la scrierile
violente In care aceaster adversitate a culmincrt,
unii din comentatorii vietii i operii lui au verzut aci
numai primele semne ale unui reru care se anunta. Citeascd-se
In aceastet privintd consideratiile lui Chamberlain
In monografia consacrcrter lui Wagner. 1e-
Orea anti-wagneriand a lui Nietzsche n'ar avea
mai multer valoare deceit manifestarea unui cm
bolnav. Pentru noi fuser astfel de consideratii sunt lipsite
de mice temei. Cerci, In definitiv, oricine dintre
noi este determinat bite() meisurei oarecare de fisiologia
sa, fie aceasta seinertoasei sau bolnaver ; dar ceea
ce perstreazer o importantei sunt numai adeveaurile pe
care le putem cuprinde oricare ar fi instrumentul din
care ele au rersunat. Este inset dovedit cumva cer pe
un teren minat de boaler nu se mai pocrte desvolta
nici o fapter de secand a spiritului? Exemplul lui Nietzsche
ne dovedeste contrariul si Imprejurarea a fost
atat de limpede reflectatei de Nietzsche, inert el a
putut recunoaste mai teaziu tocmai In suferinter origina
darului sem intelectual. Suferinta 1ntoarce mintea
omului cdtre cauze si oteleste instinctul lui de cunocr-tere.
Marea durere, scrie Nietzsche, este ultimul liberator
al spiritului; ea singura ne-constrange a o-obori
panel In cele mai ascunse adanoimi ale noastre". Nu
vom reveni deci asupra boalei lui Nietzsche, cu interesul
cu care acest dureros capitol este analizat deobiceiu.
Nietzsche a fost un bolnav. Acesta este adevdrul.
Dar ferret boala sa, unul din capitolele cele mai
de securtei ale gandirii europene In veacul al XIX-lea
ar fi rermas nescris.
Inapoiat din 4eisboiu, duper prima sdxuncincue pe
care o incercase semeitcrtea sa, Nietzsche 10 reia activitatea.
Dar ceeace Incepe el a Intreprinde nu este
13 bonstructie sistematicet, depeatat'd de viald In sfera