VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

63
lor exacte ale naturii, s'a ruinat acea asociatie dintre
filosofie si poesie, treazd ince( in constiinta romantic&
Dela un timp Inset curentele anti-intelectualiste au
solicitat din nou, printre filosofi, unele din energiile
estetice ale spiritului, precum intuitia, sentimentul individualului,
interesul pentru forme si structuri. Cine
studiazei filosofia mai noud, aw cum s'a cons tituit .din
reactiunea fatet de positivism, recolteazel impresia hotetritä
cer omul estetic a fost din nou chemat sec-si
spund cuvantul. Amoralismul lui Nietzsche, intuitionismul
lui Bergson, istorismul lui Dilthey sunt conceptii
iidicate nu numai prin ajutorul functiunilor logice, dar
si prin unele din darurile mai suple ale inteligentii,
ca si prin toate acele afirmatii de valori cale constitue
pe artist.
Ivl. Frischeisen-Köhler, un cercetettor care s'a oprit
odatet asupra problemei pe care o discutdm aci, avea
deci cif eptae set observe cer deosebirile care peireau
a se fi statornicit la un moment dat intre filosofie si
poesie, nu mai sunt pentru noi atat de radicale 4). Desigur,
spre deosebire de romantici, Frischeisen-Kahler
crede. cd interpreidrile filosofice ale lumii n'au nimic
de folosit din viziunea poetilor. Poesia, recluse( la singurele
ei puteri, nu .ajunge niciodatei la o conceptie
despre lume. Dace( totusi unele opere poetice manif
este( o astfel de conceptie, ne este usor de fercut dovada
cal ea rezultei totdeauna din influenta unui filosof.
S'a aratat adeseori in ce masuret este indatorat
Goethe lui Spinoza sau Schiller lui Kant si incercarea
poate fi reluata pentru ,toii poetii cari au fixat In opera
lor un mod de reisfrangere filosoficet a lumii si vietii.
Parerea lui Frischeisen-Kahlar este feud indoiald discutabila,
dacei ne gandim cei un istoric al filosoliei
de profunzimea lui Karl Joel a incercat set probeze cat
4) Fri scheisen-Köhler, Philosophic und Dichiung, in Kant-
'Studien, XXI. Bd,, 1916, pg. 93 urm.