VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

253
singure actiuni, In Intelesul dat de noi cuvantului, si
aqijderi i lliada. Asa precum In celelalte cute imitative,
imitatia e una ori de cate ori obiectul ei e
unul, tot asa i subiectul, intru cat e imitatia unei
actiuni, cata sa fie imitatia unei actiuni unice i Intregi,
iar partile asa fel imbin.ate ca, prin. mutarea din
loc a uneia, ori prin suprimcaea ei, Intrecrul tot sa rezulte
schimbat ori turburat. Cad nu poate fi socotit
parte a unui Intreg ceea ce fie ca e, fie ca nu a.
n'aduce cu sine o deosebire vizibila"1). Annonia operei
este Infatiwta aci ca efectul unitatii in varietate.
Aristoteles cere ca subiectul unei opere literare sa fie
facut dintr'o pluralitate de intamplari, dar dintr'o pluralitate
de intamplari care se compun Intre ele, care
pot alcatui laolalta un intreg. El cere apoi ca elementele
acestui intreg nu numai sa se fmbine intre ele,
dar sa se imbine cu necesitate, in asa fel Inc& eliminarea
sau schimbarea din loc a unuia singur din
aceste elemente sa modifice intregul ori sa-1 conrupa.
Pentru o crstfel de fncaternare necesara de elemente
nu putem gasi alt termen decat acel de armonie. Aristoteles
este primul teoretician. al operei de arta ca un
produs armonios. Platon vazuse in frumusete reflexul
unei idei. Aristoteles recunoaqte in arta produsul omenesc
al prelucrarii unui material, Desigur, consideratiile
sale au in vedere numai annonia fabulatiei unei
opere literare, a actiunii, a subiectului ei. Este evident
Insa ca, pe bazele stabilite de Aristoteles, se putea
merge mcri departe, pana la sesizarea armoniei tuturor
elementelor unei opere, nu numai a elementelor ei
fabulatorii, dupa cum vederea sa putea fi generalizeta
pentru toate operele artei, nu.numai pentru cele ale
literaturii. Consecintele ideilor lui Aristoteles au aparut
toate cu timpul.
1) Citat dupA traducerea d-lui D. M. Pippide Buc. 1940.