VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

126
ci oarecum eqenta ei tipica, devenita vizibila. Ca lul
de pe frith Parthenonului este Insuqi tipul generator
al spetei, das Urpferd.
De fapt, cine urmareste nu numai estetica lui Goethe,
dar i filosofia lui generala In ramura teoriei cunocv
qterii, observer ca in arta se realiza, pentru poetul 0
cugetatorul nostru, nazuinta fundamentala a cunoqtintei.
Goethe este In adevar unul dintre ganditorii care
au preconizat cu mai mullet insistent& in filosofia europeana,
formula gandirif intuitive: das anEchauliche
Denken. Cunoqtinta, pentru punctul lui de vedere, nu-qi
pocrte propune tin scop mcd inalt, decat de a intui, In
oricare din aspectele particulare ale lumii, tipul care
le Incadreath sau legea care le comancla, Intocmcri
cum Ga Iilei privind In catedrala oscilatiile candelabrului,
a putut avea revelatia legilor pendulului. Gandirea
discursiva a filosofilor contimporani, p4ind din etapa
In etapa, ajutdndu-se de mediatiuni succesive, subtilizeindu-se
in abstractiuni, pierzand contactul fecund cu
intuitiile concrete nu putea primi adeziunea lui Goethe,
spirit eminamente intuitiv, sensibil la forta 0 caldura
concretului. Filosofia lui Goethe nu putea deci sa fie
alta decat o filosofie care nu pierde legatura cu sensibilul.
Unitatea ideii cu aparenta este un postulat de
bath al structurii lui spirituale. De aceea, cunoqtinta,
Inca din cmii tineretii, a filosofiei panteiste a lui Spinoza,
lucreaza asupra sa ca o revelatie, care continua
a-I calauzi de-a-lungul Intregei sale vieti. Spinoza ti
oferea In adevar lui Goethe intemeierea metafizicer a
nevoii sale de apropiere de lumea ideilor, pe calea
simpatiei cu infatithrile concrete ale naturii. Dar pentruca
marile sisteme filosofice li parecru lui Goethe cer
Invaluesc mcd degralth taina deschisa a lumii, In regula
generala el era In. slaber masura un prieten al bor.
Adevarata filosofie fi parea lui Goethe a fi realizata