VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

61
reprezenta legaturile dintre elemente qi unitatea lor vie.
Astazi filosofia 10. Intelege rolul seal altfel. A filosofia
Inseamnei a deflegmatiza, a vivifica". Functiunile poeiice
ale spiritului sunt si functiunile lui fiosofice superioare.
i astfel, pentru Novcrlis, nu n.umal poesia
se alimenteaza din energiile simpatetice ale sufletului,
dax si filosofia. A cunoaste inseamna a intra In forme
noui, a qterge deosebirile dintre subiect si obiect, a.
proecta substanta proprie In aspectul exterior 0 strain.
Cunostinta filosofica 0 intuitia poetica devin, pentru
Novalis, unul si acelasi lucru. Filosofia este de f apt
nostalgie, tendinter de a te regasi pretutindeni acasei"..
,.Eu = non eu: cel mai Irian principiu al stiintei si
artei". Cea mai desaveasita forma a *tiintelor trebue
sa fie poetica". Iar daca dupe( o anumiter mentalitate
stientista, exista un drum al pozitivarii care conduce
dela poesie, la filosofie *i lcr tiinta, drumul pe care
11 preconizeaza Nova lis este acela care rastocana cu
deseiverr0re ordinea acestor etape: Orice stiinter devine
poesie, duper ce a devenit filosofien.
Pozitia romantica n'a ramas, In zilele noastre, feud
continuatori. 0 regasim la un gänditor ca H. Keyserling,
care declara In mod radical: Filosofia este catd
pura. Cugetatorul lucreaza cu legi ale gerndirii 0 au
fapte ctiintifice In acelasi. fel In care compozitorul opereaza
cu sunete. El trebue sa gaseasca acorduri, sa
Inchipue suite si sa ordoneze partite In Intreguri duper
relatif irecesare... De aceea problema filosofiei este o
problema formala, ca aceea a oricarei arte. Valocrrea
tine! conceptii despre lume este o problema de stiln.
Diferenta dintre pozitia lui Keyser ling si aceea a ro-
2) Nova lis, Bruchstiicke einer philosophischen Enziklopädistik,
In Sämtliche Werke hgb, von B. Kamniitzer. III, Bd. pg 57,58,
60; 91, 121, 163,
3) H. Keyser ling, Phtlosophie als Kunst, 2, Aufl. 1922, pg. 2 urm.
Idei asemAngtoare in Pau/ Valery, Leonard et les Philosophes, in
Variété III, 1936.