VianuFP, 263p..pdf - Adevarul.ro

123
filosoficeste ,asupra artei. Este dreptt ea In balada
Cantarelului", Goethe putea face ale sale versurile
batranului bard chemat la masa regelui si a cavalerilor:
Eu cant Intoemai ca pasarea ce se adaposteqte'n
ramuri". Spontaneitatea si naturaletea darului DOetic
al lui Goethe au ramas neintrecute In toata lirica
universal& Dela primele versuri ale adoleseentei pan&
la istrofele Divanulul occidental-oriental") inspiratia
lui Goethe a pastrat necontenit aceeasi fragezime.
Dar lucru demn de a fi remarccrt, Insusirea aceasta
nealterata s'a putut mentine odata eu pornirea de a
transforma in problema si de a resfrange intelectualmente
propria Inzestrare artistica, Intoemai ca si conditiile
gen.erale ale artei. Aceasta trasatura Goethe nu
o Impartea dectltfel nurnai cu Schiller, dar si cu alti
multi din poet,ii clasicismului. Comentcrriile lui Corneille
asupra tragediei, prefetele lui Racine, intreaga opera
critica si estetica a lui Lessing fac parte deopotriva
din manifestdrile tendintei clasice de a dubia puterea
creatoare prin reflect:la teoretica asupra ei. 'Acestei
tendinte i se datoreste ideea lui Goethe de a scoate o
revista consacrata problemelor de arta, renumita Die
Propylden", care nu traieste Inset deceit doi ani, dela
1798 la 1800, inlocuita mai tarziu prin Kunst und Altertum",
ale carei colectii se Intind dela 1816 panel la
1828. Prietenia lui Schiller fructified geniul teoretic al
lui Goethe si schimbul de scrisori care se intretese
Intre ei este plin de refleetii asupra artei, mai cu seama
de vederi speciale asupra conditiilor poeziei epIce
si dramatice, datatoare de masura asupra Intregei desvoltari
a poeticei moderne
Din tot acest material se poate elabora ceea ce s'ar
n.urcti estetica lui Goethe. ,Totusi, Goethe insusi s'a
aratat mai putin preocupat saii organizeze ideile intr'un
sistem, deosebindu-se prin aceasta dia Schiller,