<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegetică355. (B). Helmut Friedrich Eduard Czoppelt (1905 bis 1994)– Sein Lebensweg führte den Forstmann und Historiker vonden Karpaten bis in die Alpen. Forum Forstgeschichte. Festschriftzum 65. Geburtstag von Prof. Dr. Egon Gundermann.Forstliche Forschungsberichte, 206, München, 2009, S. 69-73.356 (P). Weder Bestie noch „Lämmchen“. Von den Kronstädter„Burggrund – Mülltonnenbären“ zum Bayerischen „Bruno“.Zur gestörten Verhaltensbiologie des Braunbären. Siebenb.Zeitung, 59. Jahrg., 13, 2009, München, S. 12.357. (Z). Muskelegel beim Schwarzwild entdeckt Wild undHund, 16, 2009, S. 103.358. (P). Zwei „Schmankerl“ der siebenbürgischen Küche:„Flecken“ und „Lammbrüstl“. Neue Kronstädter Zeitung, 25.Jahrg., 3, 2009, München, S. 12.359. (P). Die Tatarenhunde in Siebenbürgen. Oder wie der„Tatschko“ entstand. Siebenb. Zeitung, 59. Jahrg., 17, 2009,München, S. 12.360. (Z). Weder Bestie noch „Lämmchen“. Agrar – Information,96, 2009, Spraitbach, S. 63-64.361. (B). Prof. Dr. mult. Et Dr. h.c. Karl Vanselow (1879 –1969) und der „Berchinger Kreis“. Oberpfälzer Heimat, Bd.54, 2010, Weiden, 2009, S. 103-110.362 (Z). Ein Gen sorgt für kurze Läufe. Wild und Hund, 21,2009, S. 122.363. (P). Ein Kinderbrief „An das Christkind im Feindesland!“Aus einem alten „Vortragsbuch“ aus Bistritz. Siebenb.Zeitung, 59. Jahrg., 20, 2009, München, S. 17.364. (B). Die Krankheiten des Braunbären (Ursus arctos L.)unter besonderer Berücksichtigung des Südost – Karpatenraumes/ Rumänien. Beiträge zur Jagd – und Wildforschung,Bd. 34. Halle / Saale, 2009, S. 315-337.365. (Z). Bolile ursului brun (Ursus arctos L.) (Die Krankheitendes Braunbären – Ursus arctos L.). <strong>Revista</strong> Pădurilor(Forstzeitschrift), 124. Jahrg., 2, 2009, Bukarest, S. 38-44.2010:366. (P). Das Ende des „Größten Karpatenjägers“ oder derWeiße Gamsbock. Siebenb. Zeitung, 60. Jahrg., 3, 2010, S. 4.367. (P). Pionier des modernen Forstwesens. Der KronstädterForstmeister Eduard Zaminer wurde vor 175 Jahren geboren.Siebenb. Zeitung, 60. Jahrg., 3, 1010, S. 4.368 (B): Der Apollofalter – Eine Sage aus dem Nösnerland.Wir Nösner, Ausgabe 2010, Wiehl – Drabenderhöhe, 1010, S.173-176.369. (Z). Saigas weiterhin gefährdet. Traurige Nachrichten.Wild und Hund, 13, 2010, S. 104-105.370. (Z). Eduard Zaminer (1835 – 1900). Agrar – Information,99, 2010, Spraitbach, S. 81-81.371. (Z). Der Bärenkiller. Agrar – Information, 99, 2010,Spraitbach, S. 82-83.372. (B). Kurzbiographie samt Liste der Veröffentlichungenund Liste neu diagnostizierter Taxa. Selbstverlag Regensburg,2010, 42 S.373. (B). Mein Briefwechsel 2006-2010 mit Dr.rer.nat.habil.Wolf-Dieter Busching. Selbstverlag Regensburg, 2010 306 S.374. (P). Vielseitig in seinem Tätigkeitsbereich. Eduard Zaminer(1835-1900), Pionier des modernen ForstwesensSiebenbürgens. Karpatenrundschau, Jahrg. XLIII (LIV), 31,2010, Kronstadt, S. 3.102
Anul XVI | Nr. 28 | 2011AniversareDr. ing. Ilie Muşat la 80 de aniStelian RaduLa 31 octombrie 2010 s-au împlinit 80 de ani de viaţă adr. ing. Ilie Muşat.S-a născut în Bucureşti, într-o familie extrem de modestă,tatăl fiind muncitor C.F.R. iar mama casnică. A maiavut un frate, mai mic cu trei ani, militar de cariera, decedatla 49 de ani.Absolvent, în 1949, al unui prestigios liceu teoretic dinCapitală,a avut ca profesori reprezentanţi de seamă ai şcoliişi culturii româneşti,precum criticul literarPompiliu Constantinescu, filosoful şi sociologulSterie Diamandi, istoricul Remus Ilie, autoriide manuale Vasile Bădulescu, (matematică)Marcel Saraş (L. franceză) ş.a,.care şi-aupus pregnant amprenta pe dezvoltarea sa intelectuală.În acelaşi an susţine examenul de admitere înanul I al facultăţii de <strong>Silvic</strong>ultură din Braşoviar din anul II îşi continuă studiile la Facultateade Amelioraţii <strong>Silvic</strong>e din Harkov-Ukraina.Aici, profesori eminenţi, ca: B. G. Lazarev,membru al Academiei de Ştiinţe a fostei URSS,A. N. Socolovski, membru al Academiei de Ştiinţea Ucrainei, S. S. Piatniţkii şi D. V. Vorobiov,membrii ai Academiei Unionale de ŞtiinţeAgricole şi <strong>Silvic</strong>e,precum şi marele specialistîn domeniul perdelelor forestiere de protecţie B. I. Loghinovsau inventatorul maşinilor de plantat MLPN-1 şi MLPN-2,laureat al premiului Unional de Stat (fost premiul Stalin) P. I.Nedaşkovskii, au avut un rol determinant în formarea profesionalăa viitorului specialistDupă absolvirea facultăţii, cu diplomă de excelenţă, în 1954este încadrat în colectivul de Ameliorarea terenurilor degradatedin Institutul de cercetări silvice. Activitatea de cercetarenu era o noutate pentru tânărul cercetător, aceasta fiindîncepută încă din anii studenţiei şi concretizată în comunicăriprezentate în sesiunile ştiinţifice ale facultăţii.Activitatea depusă sub îndrumarea marilor specialişti careau fost Eugen Costin,şef de colectiv, I. Z. Lupe, şef de secţieşi alături de C-tin Traci (ulterior şi sub conducerea sa), a permisdr.-lui ing. Muşat Ilie să contribuie efectiv la elaborareasoluţiilor de împădurire a terenurilor degradate, fie că a fostvorba de Vrancea, fie de Valea Bistriţei, Câmpia Transilvaniei,Podişul Moldovei etc.103În 1960 este admis la doctorat la Institutul Silvotehnic dinMoscova, sub conducerea ştiinţifică a cunoscutului specialistîn domeniu, academicianul S. S. Sobolev. Teza de doctorat aavut ca temă o problemă de mare actualitate în acea vremepentru ţara noastră şi anume, studierea condiţiilor naturalede pe terenurile degradate din zona lacului de acumularePorţile de Fier I şi elaborarea soluţiilor de împădurire a acestora.Nu se poate omite faptul că, în concluziile comisiei dedoctorat, cu ocazia susţinerii tezei, în 1964, preşedintele,academician Melehov a afirmat:…..ar trebuisă fim fericiţi dacă măcar jumătate din doctoranziinoştri ar susţine la asemenea nivel.O a II-a etapă în activitatea sa de cercetare oconstituie elaborarea soluţiilor de împădurirea nisipurilor fluviale din Delta Dunării,(Caraorman), ca şi a celor sărăturate de pelitoralul Mării Negre, la nord de braţul Sf.Gheorghe. În ultimii ani de activitate accentula fost pus pe stabilizarea prin împădurirea iazurilor de decantare (depozitele desteril) de la exploatările miniere de metaleneferoase din zona Baia Mare, dar şi a celorde la exploatările de suprafaţă de cărbunedin zona Câmpulung – Muscel.Nivelul cercetărilor şi rezultatele obţinute,prezentate la două Congrese I.U.F.R.O.,1992 şi 1995 (laacesta din urmă în baza invitaţiei speciale a Comitetului deorganizare) au determinat numirea, în 1996, a D-lui dr. MuşatIlie ca preşedinte al grupului de lucru pentru coordonareacercetărilor ştiinţifice în domeniul re-cultivării haldelor miniere,grup de lucru în conducerea căruia a funcţionat pânăîn anul 2000. Activitatea de coordonare a activităţii acestuigrup de lucru a fost remarcată de conducerea I.U.F.R.O. astfelcă, Biroul Executiv al acestui for i-a acordat, în 1996, o înaltădistincţie, cea de a 2-a (şi până în prezent ultima) acordată deI.U.F.R.O. unui cercetător silvic român.În decursul timpului, d-l dr. Muşat Ilie a efectuat specializări,prin burse F.A.O., în domeniul împăduririi nisipurilor în Danemarcaşi Libia, a fost consultant al delegaţiei guvernamentalea României la tratativele economice Româno – Libiene,fiind solicitat să avizeze proiecte de împădurire a nisipurilorşi creare de perdele forestiere de protecţie; a fost delegat alfostului M.E.F. pentru prospectarea posibilităţilor de executarede lucrări în sistem „joint venture” în Cipru şi Kuweit;Fig. 1. Dr. ing. Ilie Muşat