Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011Perdele forestiereDe la perdelele forestierela sistemele agrosilvice— un tur de orizont —Aurel Teuşan1. IntroducereProfesorul M. Drăcea (1885–1958), român cu renume europeanşi-a îndemnat colegii „să iasă din pădure“, invocând „omie şi unul de motive“. Unul dintre acestea este situaţia geograficăa României, în imediata vecinătate a stepei euro-asiatice.Nu s-a rămas la îndemnuri. Rezultatele cooperării dintreslujitorii pădurii şi experţii agricoli, atât în epoca interbelică,cât şi în primele decenii după război au fost perdelele forestierepentru protecţia câmpului. O realizare instituţionalizată,devenită apoi osatura unui program de refacere ecologică asud-estului României. În vâltorile politice din pragul schimbăriimileniului, proiectele au fost neglijate, abandonate şidate uitării, pentru ca în zilele noastre să fie reactualizate.2. Culturi cu tradiţie şi în GermaniaPrimii pioneri au fost călugări, în special cei din ordinul benedictinilor(ora et labora). Renumit este un cod din 1479,elaborat de Konrad Ayrinschmalz, superiorul mânăstirii Tegernsee(Bavaria).Plantaţii cu arbori şi arbuşti în ogoare cu cereale, zarzavaturi saucartofi au fost experimentate şi în epoca interbelică (prin 1936) înGermania naţional-socialistă, dat fiind străduinţele regimului dea deveni autarh prin recolte de naturi diferite pe aceiaşi suprafaţă.Plantaţiile care întrunesc elemente de natură silvică şi agricolăsunt promovate din 1978 şi pe plan internaţional de cătreWorld Agroforestry Center (Nairobi) sub denumirea desisteme agrosilvice. O evoluţie, care nu poate fi ignorată nicide Germania şi nici de Uniunea Europeană.În bugetul Uniunii Europene, sectorul agro-silvic deţine„partea leului“, anume aproape jumătate din totalul fondurilordisponibile pentru perioada 2007 – 2013. În ultimii ani aavut loc o simplificare a operaţiilor. În acest scop s-au constituitdouă tipuri de Fonduri, anume:• un Fond (EGFL), care garantează un sprijin durabil pentrugospodăriile şi întreprinderile din spaţiul rural. Între alteleşi prin favorizarea desfacerii produselor acestora pe piaţă;• un alt Fond (ELER), în vederea promovării spaţiului ruralprin alte măsuri. În cadrul acestuia sunt prevăzutepentru Germania 8,1 miliarde EURO. O sumă, care esterepartizată, după necesităţi, celor 16 regiuni (pl. Länder,sing. Land) constituente ale Federaţiei. Germania cuprinde14 state şi 2 municipii, anume Berlin şi Hamburg.Fiecare dintre acestea 1 este în mare măsură de sine stătătoareşi în materie de silvcultură.• cercetările s-au bucurat şi de sprijinul financiar al altororganizaţii. Demn de semnalat este aşa numita DeutscheBundesstiftung für Umwelt, înfiinţată în 1990. Ofundaţie care şi-a înscris pe drapel menţinerea echilibruluidintre progresul economic şi protecţia mediuluiambiant. Fondul anual prevăzut pentru proiecte în acestdomeniu se ridică la circa 5 miliarde EURO.3. Mobilizarea ştiinţelor silviceDupă cum era firesc, experimentarea unor sisteme agrosilvicepe terenuri agricole a revenit în primul rând ştiinţelor silvice.Cu titlul de exemplu, redăm în continuare cercetările efectuateîn ultimii ani de două institute ale universităţii Freiburg 2 .Rezultate acestor cercetări au fost obiectul unei şedinţe carea avut loc în cadrul universităţii la 6 octombrie 2010. Reprezentantulministrului de resort competent pentru Baden-Württemberg a profitat de ocazie şi a subliniat importanţasistemelor agrosilvice şi în timpurile istorice trecute.Redăm mai jos câteva din experimentele de până acuma:• Şiruri (perdele) de arbori pe terenuri agricole şi efecteleacestora asupra capacităţii productive a solului.Cercetările din cursul anului 2010 au confirmat multe dintreefectele bine cunoscute ale arborilor în materie de protecţiecontra eroziunilor şi frânarea scurgerii apelor după ploi torenţiale.Cu alte cuvinte: garanţie pentru recolte optimale.1 Baden-Württemberg, Bayern, Berlin, Bremen, Hamburg, Hessen,Mecklemburg-Vorpommern, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen,Brandenburg, Rheinland-Pfalz, Saarland, Sachsen, Sachsen-Anhalt, Schleswig-Holstein,Thüringen.2 Institut für Waldwachstum ( Prof.dr H. Spiecker) şi Institut fürLandespflege (Dr. W. Konold).69