Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăIng. Dănuţ Iacob, directorul Direcţiei Reglementări din MMPa prezentat un important referat privind „Legislaţia forestieră”în contextul retrocedării vechilor proprietari a 47% dinfondul forestier. Din referat au rezultat preocupările pentru:precizarea indicatorilor privind gestiunea durabilă a pădurilor;coordonarea politicii de silvicultură şi exploatarea lemnului;armonizarea cu legislaţia europeană; revizuirea legislaţieipentru adoptarea reglementărilor de exploatare a lemnului cucele de ocrotire a mediului sau la cerinţele economiei de piaţă;îmbunătăţirea sistemului informaţional şi adoptarea sistemuluide indicatori paneuropeni; creşterea eficienţei legislaţieipentru menţinerea integrităţii fondului forestier şi reducereatăierilor ilegale (în 2008-2010 „produsele accidentale” auajuns la 30% din volumul total recoltat); reglementarea împăduririiterenurilor degradate şi a creării perdelelor forestierede protecţie prin exproprieri cu acordul proprietarilor; legeapentru constituirea unui fond special pentru accesibilizareapădurilor, reglementarea prin O. M. a contractării pe 10 ania biomasei; armonizarea legislaţiei de vânătoare în condiţiileprivatizării pădurilor (gestionarul majoritar); reglementareaachitării contravalorii masei lemnoase nerecoltate pentruexercitarea funcţiilor de protecţie în pădurile private. Rămânde asemenea în atenţia Direcţiei Reglementări: Materialul forestierde reproducere; Strategia Silviculturii; Statutul personaluluisilvic; Normele tehnice silvice, etc.Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prof. dr.ing. Sin Gheorghe a transmis sprijinul ASAS - ului în preocupărilesilvicultorilor de a păstra echilibrul ecologic stabil necesarpentru prevenirea crizei alimentare şi a dorit succes învalorificarea terenurilor agricole degradate şi continuarea colaborăriiagro-silvice iniţiate de Gh. I. Sişeşti şi Marin Drăcea.Prefectul jud. Braşov, Ion Gonţea, consideră firească sărbătorireazilei silvicultorului într-o ţară în care „pădurea e fratecu românul”. Având în vedere agresiunile înregistrate împotrivamediului şi pădurilor, prefectul subliniază necesitateacreşterii suprafeţei pădurilor până la 40% din suprafaţa ţăriiprin sporirea împăduririlor şi a îmbunătăţirii controluluifondului forestier. În opinia sa „statul este cel mai ineficientadministrator” şi trebuie sprijinită reconstituirea dreptuluide proprietate. De asemenea, prefectul consideră că adjudecareafondurilor de vânătoare nu s-a făcut corect.Subsecretarul de Stat. Ing. Cristian Apostol, care a monitorizatcu abilitate şi competenţă luările de cuvânt, a atrasatenţia că spre deosebire de străinătate, unde inginerii silvicisunt foarte apreciaţi, în România lipseşte comunicareainginerilor silvic cu populaţia, ceea ce trebuie remediat prinaplicarea meseriei şi a legislaţiei silvice pe toate căile: întâlniricu populaţia, informări prin presă şi prin programe de„feed-back” pe internet.Ing. Gheorghe Marin de la ICAS a prezentat referatul privind„Inventarul forestier naţional” (ultimul s-a elaborat în 1984),explicând: ce este IFN, necesitatea, obiectivele, principiileşi importanţa lui pentru luarea deciziilor politice forestiere,legislaţie, cercetare, protejarea resurselor forestiere şi identificareaterenurilor neproductive în vederea împăduririlor.Folosind criteriile internaţionale, acest inventar evidenţiazăcă suprafaţa fondului forestier naţional este de 7.656.119 ha+/- 2% din care 7.198.851 ha +/- 2% pădure, 120.334 ha + /-25% alte terenuri şi 336.954 ha +/- 11% terenuri cu arboriînafara pădurii. Prof. dr. h. c. Marian Ianculescu, secretarştiinţific ASAS, a pus pe gânduri audienţa în referatul „Încălzireaglobală şi criza alimentară, provocări ce pot fi atenuatede silvicultori” prin câteva informaţii şocante:• Dacă va continua creşterea conţinutului de CO2 din atmosferă(de la 280 ppm la 390 ppm) după raportul IPPCdin 2007, temperatura medie anuală va creşte cu 1,1 –6,40 C;• Pentru fiecare grad de creştere a temperaturii se estimeazăo reducere a recoltei de cereale cu 10%, ceea ce vaprovoca criza alimentară (în Belorusia recolta de cerealea scăzut cu 40% în 2010);• În 2050 populaţia globului va ajunge la 9 miliarde.Prof. dr. h.c. Marian Ianculescu, cunoscut prin cercetărilesale privind efectele poluării asupra arborilor, propune soluţionareaacestei grave probleme prin:• Împădurirea timp de 10 ani a câte 60-80 milioane ha,pentru că cele 600 – 800 milioane ha de păduri, noi create,pot stoca întreaga cantitate de CO2 de pe planetă. Propunereaeste realistă, deoarece rezervele de teren pentruîmpăduriri sunt mai mari de 1 miliard ha dar şi foartedificilă pentru că în 1990-2000 s-au tăiat 13 milioane haiar în 2000-2010 s-au tăiat 8 milioane ha de pădure.• Înlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili (SUAa recoltat în 2010, 400 milioane tone cereale, din care126 milioane tone pentru etanol).În România, prof. dr. h.c. M. Ianculescu, care a promovat înParlament Legea 289/2002, propune realizarea SistemuluiNaţional al Perdelelor Forestiere de Protecţie prin plantareaa 1 milion ha perdele forestiere de protecţie şi reconstrucţiaconcomitentă a geosistemelor, care va duce la o creştere aproducţiei agricole cu 30-70%.Regretând ratarea ediţiei jubiliare 20 a Zilei Silvicultorului,ing. Valerian Solovăstru, directorul Regiei Naţionale a Pădurilor– Romsilva, a salutat reuşita ediţiei 21 a sărbătoriisilvicultorilor, apreciind că: „plantarea şi îngrijirea pădurilor îiapropie pe silvicultori de creator”. Directorul RNP în cuvântulsău a criticat acţiunile festiviste de împădurire şi întocmireapripită a legii retrocedării pădurilor, care a avut numeroaseefecte negative şi a ocazionat mii de procese rearondare. Directorula precizat că RNP este un agent economic eficient,dar în prezent necesită măsuri de criză pentru gospodărireadurabilă a pădurilor. În încheierea alocuţiunii sale directorulRNP a dat citire mesajului acad. Prof. univ. dr. h. c. ing. CiceroneRotaru din Paris, care nu a putut să facă deplasarea înRomânia.„Dragi colegi silvicultori,Deşi mă aflu la mare distanţă de Poiana Braşov, locul întâlniriidumneavoastră, trăiesc cu emoţie şi cu toată intensitatea evenimentulla care sunteţi prezenţi şi-mi exprim regretul profund dea nu putea fi printre dumneavoastră.Mă mândresc cu faptul că am fost format în şcoala românească desilvicultură şi că am putut să contribui la dezvoltarea ei din punctde vedere ştiinţific şi în a o face cunoscută şi respectată pe diferitemeridiane ale lumii.118