Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică4. Eficienţa economică a perdelelorforestiere de protecţie a câmpuluiRezultatul tuturor celor expuse îl constituie sporurile de recoltece se realizează pe terenurile protejate de perdele. Nu putem sănu fim impresionaţi de capacitatea de sinteză a celui care a fostMarele Marin Drăcea, care spunea în 1937 „…însumând diferenţelede recoltă sub influenţa perdelelor, pe perioade mai lungicare cuprind ani secetoşi, mijlocii şi buni în stepa dintre benzi serealizează un plus de recoltă de 16-25% faţă de stepa deschisă”.Singură această afirmaţie ar fi suficientă pentru a exprimaeficienţa economică a perdelelor forestiere de protecţie acâmpului. Considerăm însă util a prezenta unele date maidetaliate. În ţara noastră, Lupe arăta, în 1953, că o perdea cuînălţimea de 4 m. a asigurat un spor de 15% boabe şi 19,6%paie la grâu; 15,1 % boabe şi 20,3 % ştiuleţi la porumb; 20,3% boabe şi 8 % paie plus pleavă la ovăz. Acelaşi autor aratăcă în condiţiile anului extrem de secetos 1946, în zona Bărăganuluiperdelele forestiere au adus un spor de recoltă lagrâul de toamnă de 404%, media pe total culturi pe regiunefiind de 300 %, iar în 1947, în Dobrogea, în timp ce pe terenurileneprotejate semănăturile de grâu de toamnă au degeratcomplet, la adăpostul perdelelor a fost obţinută o recoltă de600 kg./ha. În aceeaşi regiune, media sporului de recoltă, pe3 ani nefavorabili climatic, a fost de 266 %la grâu, 223 % laporumb, 280 % la ovăz şi 495 % la borceag fân.În Ucraina, în anul 1980 existau peste 400 mii ha perdele,suprafaţa agricolă protejată fiind de circa 13 milioane ha.Cercetările efectuate de Koptev (1981) pe perioada 1970-1980, în care au fost 4 ani secetoşi, au arătat un spor mediude 14 % la graminee, 24,5 % la plante tehnice, 26 % la mazăreşi la furaje. Dacă ne raportăm numai la anii secetoşi, sporulde recoltă a fost, de ex. la grâu de 59 % la cantitate boabe, 65% la unităţi nutritive şi 68 % la valoarea producţiei. Mai multdecât atât, în anii excesiv de secetoşi, cum au fost anii 1972şi 1979, în timp ce pe suprafeţele neprotejate semănăturilede toamnă au dispărut complet, la adăpostul perdelelor acesteas-au menţinut în proporţii de 72-96 %.În Danemarca, ţară cu regim de precipitaţii favorabil dezvoltăriiculturilor agricole, numai datorită atenuării efectelornegative ale vânturilor reci, perdelele forestiere aduc sporuri(medii pe 12 ani) de 20 % la graminee, 16,9% la cartofi, 17,5% la sfecla de zahăr, 21,5% la lucernă după cum arată Jensen,M. (1954). Sunt numeroşi alţi autori care prezintă dateprivind sporurile de recoltă ce se realizează datorită protecţieiperdelelor forestiere de protecţie, fie că datele respectivesunt din Germania, Pakistan, Rusia, SUA, Ungaria etc.Fig. 2. Perdele forestiere de protecţie a păşunilor – Peninsula Jotland –DanemarcaProtective grassland forest belts – Jotland Peninsula – DenmarkTrebuie menţionat că efectul pozitiv al perdelelor este semnificativinfluenţat de gradul de apărare a terenului agricol,respectiv raportul dintre suprafaţa efectiv protejată şi suprafaţatotală a suprafeţei agricole cuprinsă de perdele. Ocreştere a acestui indicator, de ex. de la 20% la 25 % are carezultat o creştere a venitului net la ha., la cultura de grâu,de 18 %, o scădere a preţului de cost al producţiei cu 42 % şi,în final, o creştere a rentabilităţii cu 53 % (Stonoga, 1970).Fig. 3. Perdele forestiere de protecţie pe terenurile arabile – PeninsulaJotland – DanemarcaProtective forest belts on arable lands – Jotland Peninsula – DenmarkO mare importanţă are şi ponderea suprafeţei ocupate deperdele din suprafaţa totală a câmpului protejat,ponderecare nu trebuie să depăşească 5%. O creştere a acestei ponderide la 1 % la 3% aduce un spor de recoltă de 75 %(mediepe 14 mii ha teren agricol şi pe o perioadă de măsurători de8 ani (Liubarţeva, 1970). Corelaţia dintre procentul de împădurireşi recoltă variază între 0,7 şi 0,97.Autorii străini subliniază că valoarea recoltelor salvate ca urmarea influenţei benefice a perdelelor forestiere de protecţiedepăşeşte de 10-14 ori sumele rambursate de către societăţilede asigurare (Koptev, 1981) în cazul secetelor catastrofale.Se mai arată, de asemenea că, în cazul unor asemeneasecete, beneficiile aduse de 1 ha perdea depăşesc de peste 2ori costul creării perdelei respective. În ce priveşte părerilemenţionate mai sus privind posibilităţile de eliminare aefectelor secetei cu ajutorul măsurilor agrotehnice, cercetăricomparative (Miloserdov, 1981) au arătat că gradul de influenţăa perdelelor este de 1,9 ori medie multianuală şi de 2,5ori medie a anilor secetoşi mai mare decât al acestor măsuri(reflectat în mărimea recoltelor).5. Perdelele forestiere sunt folositepentru protecţia viilor, livezilor,culturilor de legume, şi a fermelorzootehniceÎn ce priveşte viile, vom începe prin a arăta că, conform datelorlui Lupe (1955), în zona Tâmbureşti (sudul Olteniei),plantaţiile viticole au reuşit numai după instalarea perdelelor.Chiar în fâşia cu lăţime de 10-20 m de lângă perdea,recolta este mai mare faţă de mijlocul parcelei protejate (decinu faţă de o parcelă neprotejată). Perdelele măresc producţiamedie pe butuc, măresc numărul de coarde de rod, sporescprocentul de prindere şi menţinere la noile plantaţii Plusulmediu de recoltă în anii nefavorabili este, sub influenţa perdelelor,de 61 % la soiul Negru Vârtos şi de 88 % la soiul Ro-74