Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011Funcţia cultural-recreativă a căpătat importanţă pe măsurăce urbanizarea s-a dezvoltat. Ea are pondere în ţările cu unnivel de viaţă ridicat. Această funcţie a evoluat, începând cupădurile din jurul marilor centre urbane pentru a se extindeîn ţările cele mai avansate, în toate pădurile publice (ÎnFranţa ONF, echivalentul RNP ROMSILVA, construise pânăîn 1999, 11.000 km poteci balizate, 8.000 km piste pentruciclişti, 9.000 km piste ecvestre; bugetul pentru 1999 fiindde aproape 14 miliarde €).Ea regrupează activităţile legate de natură: plimbări, descoperireanaturii (circuite de observarea florei şi faunei), sport,excursii pedestre, jogging, escalade, etc.Deschiderea pădurii pentru public reprezintă un elementde stabilitate şi de valorizare a patrimoniului, de preţuire aacestui bun care aparţine omenirii şi de înţelegere a roluluipe care acesta îl are pentru condiţiile de viaţă ale omului..Amenajările pentru această funcţie antrenează cheltuieli(balizaj, securitate, infrastructura de primire a publicului şide întreţinere). Accesul în pădure este în general gratuit încele mai multe ţări; pentru unele circuite specifice sau ghidateşi pentru vehicule, în unele cazuri trebuie plătit.După gradul de dotare pentru primirea publicului se deosebesctrei categorii de păduri:• păduri – parc, în care amenajarea este excesivă şi au pierdutcaracterul de pădure naturală;• păduri întreţinute, amenajate pentru plimbare şi excursii,fiind interzise vehiculele;• păduri amenajate, cele dotate cu locuri de pik-nik, spaţiipentru copii, parcursuri sportive, piste pentru ciclismsau ecvestre (fig. 3).Fig. 2. Schema ciclului global de carbon (B. Sangier, 1999)Scheme of global carbon cycleFuncţia economică a pădurii nu se rezumă numai la calitateasa de furnizor de materie primă, ea cuprinde şi valoarea fonduluide producţie constituit de sol, inclusiv al arboretelorneexploatabile. Importanţa şi necesitatea protecţiei soluluiforestier ca suport al ecosistemului şi al apelor au fost dejarecunoscute şi apreciate de mult timp de silvicultura clasicăşi nu este cazul să se insiste fiind prea bine cunoscute.Funcţia socială este pusă în evidenţă prin noutăţile pe carel-a adus progresul tehnic şi care au fost mai dificil de prevăzutîn trecut: calificarea şi specializarea muncitorului forestierca urmare a mecanizării lucrărilor din pădure cât şi dinindustria de prelucrarea a lemnului (munca necalificată fiindaproape eliminată), folosirea lemnului pe scară tot mai largăpentru utilizări noi (construcţii, produse finite şi semi-finitediversificate, industria chimică), protecţia solului din afarafondului forestier împotriva eroziunii şi prevenirea inundaţiilor,utilizarea ca sursă de energie.Fig. 3. Adăpost pentru pik-nik în pădurea comunală Bains les BainsShelter for pik-nik in communal forest Bains les BainsVenitul pe care îl aduce această activitate este infim (excursiileghidate în unele masive forestiere, traseele de aventură,acţiunile educative pentru copii organizate de animatori,eco-muzeele)Exercitarea gestiunii pădurii, se bazează pe punerea în valoare,care la rândul ei se compune din două părţi principale:• întocmirea documentaţiei care să organizeze şi să planificepe perioade, operaţiile necesare pentru realizareaobiectivelor urmărite prin gestiunea durabilă a păduriirespective. Pentru sinteze la nivel înalt, de exemplu peţări, urmărirea îndeplinirii obiectivelor gestiunii se faceprin inventarele naţionale.• realizarea investiţiilor care constituie dotarea păduriicu cele necesare pentru îndeplinirea prevederilor din documentaţie,cheltuiala principală fiind în general pentruasigurarea accesibilităţii (drumuri, piste).4. Documentaţia de planificarea gestiuniiDocumentaţia de planificare a gestiunii, este în principiuamenajamentul forestier. El se întocmeşte pentru fiecareproprietate în parte şi este diferită în funcţie de suprafaţapădurii gestionate. El se poate prezenta sub forme cu conţinutdiferit: amenajamentul propriu-zis, planuri de gestiune,coduri sau regulamente de gestiune, etc.Conţinutul amenajamentului a evoluat în ultimele decenii,în funcţie de importanţa pe care a căpătat-o caracterul multifuncţionalal pădurii, protecţia ecosistemului forestier, valoareapeisajului şi a funcţiei recreative a pădurii. S-a realizato percepere mai largă a necesităţii pădurii ca element esenţialal vieţii pe pământ, pe măsură ce omul şi-a dat seamade importanţa ecosistemelor forestiere în ansamblul marilorechilibre naturale, în viaţa socială şi în economia regională.J. Doubourdier, apreciază amenajamentul forestier, ca operaţiacea mai importantă a gestiunii pădurii şi îl defineşte cafiind: „ansamblul analizelor, apoi al sintezelor şi al opţiuni-85