<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi CinegeticăTotodată s-a luat în considerare şi reversul medaliei, anumeefectul umbrei arborilor asupra producţiei agricole. Experimenteleau avut loc în culturi de porumb, de secară si plantefurajere. Rezultate: diminuarea producţiei cu începere de laun procentaj de umbrire de 30%. În cazul cartofilor nu s-aputut constata o diminuare a producţiei. În caz de secetă,umbra s-a dovedit binefăcătoare.• Sporirea valorii terenurilor mai puţin propice pentruagricultură prin produse lemnoase de înaltă calitate.În miezul cercetărilor au stat împrejurimile oraşului Donzdorf(Baden-Württemberg). Aşezarea este menţionată în arhivepentru prima dată în anul 1275.Regiunea este bogată în pomi fructiferi nealtoiţi (pădureţi).În ultimul timp se poate constata că aceste elemente caracteristiceterenurilor mai puţin adecvate agriculturii, se răresc.De unde ideea de a contracara această evoluţie prin plantaţiicu pomi fructiferi sălbatici, pe cât se poate autohtoni. Lemnulacestora se distinge prin calităţi deosebite, mult apreciatede fabricanţii de mobilă exclusivă sau instrumente muzicale• O combinaţie modernă: plantaţii de lemn energeticcu lemn de valoare industrială.Dintr-un studiu sprijinit de ministerul german de resort înmaterie de mediu, protecţia naturii şi energie, se desprinde onecesitate crescândă de lemn utilizabil după puţini ani, ca resursăenergetică. De unde împădurirea multor terenuri maipuţin propice agriculturii cu specii lemnoase adecvate. Seapreciază că suprafaţa actuală de 1.200 ha ar trebui mărităla 550.000 până în anul 2020.• În acest context s-a ivit ideea „ornamentării“ acestorplantaţii cu specii lemnoase, care ar putea furniza unlemn de calitate superioară, de exemplu nuc, cireş, frasin,paltin. Plantate sub forma de şiruri la intervale potrivite,spre a nu se concura reciproc, acestea pot fi uşorrecoltate, odată ce au atins diametrul dorit.4. Inventarierea patrimoniului silvicÎn pădurile Republicii Federale Germania au avut loc în decursulanilor mai multe inventarieri. Prima, între 1986 şi1989, limitată la regiunile din apusul ţării. A doua, după întregireaGermaniei, între 2001 şi 2003. A treia urmează săaibă loc între 2011 şi 2013. Se înţelege de la sine că rezultateleacestor inventarieri sunt de importanţă determinantăîn ceea ce priveşte politica forestieră şi utilizarea durabilă aresurselor forestiere lemnoase în decursul următorilor ani.Redăm în continuare datele obţinute:• Volumul recoltelor de lemn germane este în continuăcreştere: de la 40 milioane m 3 /an/ha în anul 2001 la 77milioane în anul 2007;• În acelaşi interval de timp, cerinţe crescânde pe piaţă,atât în materie de produse lemnoase utilizabile în construcţii,cât şi ca resursă energetică. În cifre: de la 80 milioanela 125 milioane m 3 pe an;• Căutate sunt în primul rând sortimentele de răşinoase„tradiţionale“, adică molid şi pin. De unde o contradicţiecu politica forestieră, care preconizează introducereafoioaselor în monoculturile de molid şi pin. În acest contextreamintim că, fiecare land german este independentîn domeniul silviculturii;• Inventarierea din 2002 a scos la iveală noi perspectiveîn sectorul foioaselor cu scurtă rotaţie, deci utilizabiledupă puţini ani (plop, arin, salcie, mesteacăn, scoruş,alun). Cele 180 milioane m 3 înregistrate reprezintă 15 %din totalul foioaselor la nivel federal. Rezultatele inventarieriidovedesc însă că tăierile sunt mult sub nivelulcreşterilor, mai ales în nord-vestul Germaniei. Cu altecuvinte: posibilităţi de exploatare şi în acest tip de vegetaţieforestieră. Ca atare, în noiembrie 2009 a fost lansatun proiect tripartit (Weipol), cu o durată de patru ani,sub egida landurilor Niedersachsen, Hessen şi Sachsen-Anhalt. Cercetările inerente şi interpretarea ştiinţificărevin Institutului de Cercetări şi Universităţii regionaledin Göttingen.BibliografieFischer, Chr, et al., 2010: Pojekt „Weichlaubholz – ungenutztes Rohstoffpotential?. AFZ-Der Wald.Giurgiu,V., 1995: Perdele forestiere de protecţie a câmpului. În: Protejareaşi dezvoltarea durabilă a pădurilor României, Arta grafică, Bucureşti.Morhart, Chr. et al., 2010: Ein modernes Agroforstsystem. AFZ-Der Wald.Springmann, S. et al., 2010: Agroforstsysteme – eine Chance für Bewirtschafter,Natur und Landschaft. AFZ-Der Wald.AbstractFrom forest belt to the agro-sylvic systems. A tour of skylineIn the last years, two institutes of the University of Freiburg („Institut für Waldwachstum” and „Institut für Landespflege”)were preoccupied about the transition from forest belts to the agro systems, researching:• Effects of tree belts concerning productive capacity of agricultural soil;• Increasing values of low productivity lands from agriculture by plantations of local wild fruit trees, which providehigh quality timber (furniture or musical instruments);• Planting low-productive agricultural land with energy crops combined with strings of valuable timber species (commonwalnut, cherry, common ash, sycamore) that can provide a high quality timber;Forest Heritage Inventory since 2002 from Germany revealed the perspective of broadleaved with short rotation, usableafter a few years, like: poplar, common alder, willow, silver birch, mountain ash and hazelnut tree.Keywords: forest belts, agro systems, timber, energy crops.70
Anul XVI | Nr. 28 | 2011<strong>Revista</strong> <strong>revistelor</strong>Kerstin Sundseth. O nouă eră pentruprogramul de biodiversitate aUniunii Europene. În Natura 2000 nr.30/2011. <strong>Revista</strong> Comisiei Europene pentrunatură şi biodiversitate. Bruxelles.Comisarul Janez Potocnik semnaleazăadoptarea de către Uniunea Europeanăa noii strategii a biodiversităţii pentruurmătorii 10 ani. Protejând diversitateaspeciilor şi habitatelor din jurulnostru, nu numai că se menţine frumuseţeanaturii, dar se obţin şi avantajeeconomice. După studiile TEEB investiţiileîn biodiversitate ajung pânăîn 2050 la 6 trilioane de dolari US, iarneaplicarea acestor investiţii ar aducepierderi între 2-4,5 trilioane de dolariUS. În 3 mai 2011, Comisia a adoptato nouă strategie a Uniunii Europenepentru conservarea şi îmbunătăţireacalităţii biodiversităţii şi asigurareautilizării ei durabile în următorii 10ani. Aceasta a avut loc la 6 luni dupăadoptarea Planului de Strategie Globalăprivind combaterea pierderilor de biodiversitate,la Conferinţa Participanţilorla Convenţia asupra DiversităţiiBiologice în Japonia.Strategia UE are 6 obiective principale:1. Implementarea completă a Directivelorpentru Păsări şi Habitate,pentru stoparea deteriorării situaţieibiodiversităţii, astfel ca în2020 comparativ cu anul curent săcrească cu 100% evaluările habitatelorşi cu 50% evaluările în cadrulDirectivei Păsări. În acest sens sepreconizează 4 acţiuni:• Completarea amenajamentelorpentru Reţeaua Natura 2000 şiasigurarea unui bun management;• Asigurarea unei finanţări adecvatepentru siturile Natura 2000;• Mărirea implicării şi îmbunătăţireaconsolidării;• Îmbunătăţirea monitorizării şi raportăriievoluţiei.2. Menţinerea şi restaurarea ecosistemelorşi a serviciilor prin:• Îmbunătăţirea cunoştinţelor despreecosisteme şi despre serviciilelor în UE;• Restaurarea a 155 din ecosistemeledegradate şi promovarea utilizăriiinfrastructurii verzi;• Asigurarea evitării pierderilor debiodiversitate şi servicii ale ecosistemelor.3. Creşterea contribuţiei agriculturiişi silviculturii prin:• Creşterea plăţilor direct pentrumediu şi bunurile publice în StrategiaComunităţii Agricole a UniuniiEuropene;• Sarcini mai consistente pentruconservarea biodiversităţii în dezvoltarearurală;• Conservarea diversităţii geneticedin agricultura Europei;• Încurajarea proprietarilor de pădurisă protejeze şi să îmbunătăţeascăbiodiversitatea forestieră;• Integrarea măsurilor de conservarea biodiversităţii în planurileforestiere de amenajare.4. Asigurarea folosirii durabile a resurselorde peşte prin:• Îmbunătăţirea managementuluirezervelor de peşte;• Eliminarea impactelor adverseasupra efectivelor de peşte, asupraspeciilor şi asupra ecosistemelor.5. Combaterea speciilor străine invaziveprin:• Consolidarea regimului de sănătatea plantelor şi animalelor dinUniunea Europeană;• Stabilirea unor măsuri specificeprivind speciile străine invazive.6. Ajutarea prevenirii pierderilor globalede biodiversitate prin:• Reducerea indirectă a factorilorcare determină pierderile de biodiversitate;• Mobilizarea resurselor adiţionalepentru conservarea biodiversităţiiglobale;• Protejarea biodiversităţii prin dezvoltareacooperării din UniuneaEuropeană;• Asigurarea accesului regulat laresursele genetice şi a participăriiechitabile la beneficiile ei generatede (utilizările) foloasele ei.Valentin Bolea71