Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegetică5. Reconstrucţia ecologică a pădurilorpoluate industrial, din OS MediaşCercetările s-au efectuat de dr. ing. Ianculescu M., dr. ing.Boris Alexa, dr. ing. Untaru, ing. Cotârlea I., ing. Bărbătei R.Datorită prezenţei fenomenului de poluare, mare parte dinfostele arborete naturale caracteristice zonei – gorunete, goruneto-făgete,făgete, au suferit un dezechilibru ecologic important,devenind subproductive (uneori complet neproductive),sau îndepărtându-se de la tipurile naturale fundamentaleşi ajungând total derivate sau provizorii. De asemenea multepăduri au o stare de vegetaţie lâncedă, iar proporţia arboriloruscaţi ajunge până la 15%.Locul gorunetelor şi al amestecului de gorun cu fag, a început săfie luat de formaţii mai rezistente la poluare, în primul rând desalcâmete care au fost şi continuă să fie create prin plantaţii. Dinanul 1995 şi până astăzi, s-a lucrat la refacerea zonei Copşa Mică.Un mare merit îl are D-l Ministru Ilie Aurel Constantin, careîn toamna anului 1995 a dat o sumă mare de bani, cu cares-au început lucrările.După 15 ani, se poate spune că oaza neagră de la Copşa Mică,s-a transformat într-o oază verde, iar eroziunea pe versanţiicare se scurgeau în Târnava Mare s-a oprit.6. Reducerea şi combatereafenomenului de uscare la quercineeCercetările s-au făcut prima data în judeţul nostru, în prezenţa d-lui academician dr. ing. Victor Giurgiu, în pădurile din raza OcoluluiSilvic Agnita, respectiv trupul de pădure „Dealu Frumos”.Metodologia aplicată în acest trup de pădure, s-a extins latoate ocoalele silvice din judeţ care aveau stejerete cu accentdeosebit pe Dumbrava Sibiului, care are o suprafaţă de peste1000 ha şi este şi Parc Natural şi Rezervaţie de seminţe, făcândparte din grupa I, zona 4, păduri de interes social, fiindplămânul verde al oraşului Sibiu.Împrejmuirea, interzicerea păşunatului, a maşinilor, introducereasubarboretului, stimularea regenerărilor naturale,drenarea, aplicarea tăierilor de igiena, (extragerea s-a făcutnumai iarna, pe zăpadă mare, cu lemnul suspendat) a făcutca acest trup să aibă o stare de vitalitate bună şi fenomenulde uscare să înceteze.Contribuţii deosebite şi-a adus: directorul tehnic de la D. S.Sibiu ing. Creţu Adrian, şeful ocolului silvic Sibiu, ing. CălinCornel şi ing. Turean Ioan.7. Introducerea speciei Pinus cembra,relict glaciar în condiţiile arboretelorsituate la mare altitudineRespectiv O. S. Valea Sadului, zona Muncel. Autorul acestuiproiect este cercetătorul ştiinţific dr. ing Ioan Blada, împreunăcu şeful ocolului ing. Cimpoca Ioan .8. Împădurirea terenurilor degradate,preluate de la agriculturăDin cele 4800 ha terenuri degradate identificate în raza judeţului,pentru a intra în fond forestier, mai mult de jumătateau fost plantate.În Dealul Guşteriţei, cele 100 ha intrate în fond forestier, au fostplantate cu 13 specii forestiere pentru care a fost necesară identificareade noi staţiuni forestiere. Sub îndrumarea d-lui dr. doc.Ioan Lupe, s-au remarcat ing. şef Călin Cornel şi ing. Turean Ioan.9. Readucerea la tipul fundamental depădure, prin regenerări naturale de brad,a arboretelor total derivate de mesteacăn,în care existau diseminate exemplaremature de brad din raza O. S. AvrigO contribuţie deosebită la această temă şi-a adus şeful O.S.Avrig, ing. Velea Dumitru şi fostul director al Directiei Silviceing. Ştefănescu Petre.10. Refacerea arboretelor de fag slabproductive (clasa V de producţie)Aceste arborete au un potenţial staţional silvo productivmijlociu, din U.P. IV Marajdie. Studiile şi lucrarea s-au făcutsub îndrumarea d-lui dr. ing. Ioan Lupe, a ing. Cotârlea Ioanşi a ing. Micu Ioan. Astăzi, mai mult de jumătate din U.P.IVare arboretele refăcute, iar în amenajament, arboretele suntprinse în clasa a II a şi a III a de producţie.11. Testarea rezistenţei arboretelor de pinsilvestru la doborâturi şi rupturi de vânt,din Valea Stezi, punctul Moara Doamnei,în condiţiile plantării pe soluri superficialecu 2500; 5000; 10000 puieţi la haAceastă piaţă experimentală, a fost instalată de ing.PetreHaring de la ICAS Cluj.12. Tăieri de transformare în codrugrădinărit, în arborete de interes social,din zona staţiunii PăltinişCercetările s-au efectuat de profesor dr. ing. Gheorghe Ciumacsi dr. ing. Petre Ciobanu13. Cultura comparativă din staţiuneaŞanta cu ecotipuri de bradA fost instalată de ing. George Man de la Staţiunea ICAS Braşov.14. ConcluziiUltimele trei teme, au suferit unele modificări, ca urmare amodului de gospodărire a pădurilor după retrocedare, dar celelaltepieţe, merită a fi revăzute în teren de către specialiştiide la ICAS, pentru că ele constituie realizări care pot fi arătateşi generaţiilor mai tinere, mai ales că peste unele au trecutmai mult de 30 ani.64