Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011CinegeticăCerbul lopătar în zona Tismana (Jud. Gorj)Sorin GeacuEste singura regiune unde există acest mamifer în judeţulGorj, în cel mai nordic loc din Oltenia 1 .Depresiunea Tismana se află în extremitatea de vest a SubcarpaţilorRomâneşti, la 35 km vest de Târgu Jiu şi la 15km nord-est de Baia de Aramă (jud. Mehedinţi), la limita denord-vest a judeţului Gorj. Altitudinile arealului frecventatde cerbii lopătari variază între 200 m (la sud de pădurea Şerşori)şi 592 m în Dealul Cornetu.Climatul este mai blând, datorită influenţelor submediteraneeneşi foehnizării aerului. Temperatura medie anuală aaerului este de 9,5°C la staţia meteorologică Apa Neagră (situatăla 12 km spre sud-vest la 260 m altitudine), cu un maximîn iulie (20,4°C) şi un minim în ianuarie (-2,4°C). Minimaabsolută a fost de – 30,0°C (13 ianuarie 1985).La Tismana, cantitatea de precipitaţii atmosferice este de 925mm/an. Cel mai mult plouă în luna iunie (102 mm), iar cel maipuţin în august (58 mm). Anotimpual, cantitatea de precipitaţiieste repartizată astfel: iarna – 23,8%, primăvara – 26,8%,vara – 24,0% şi toamna – 25,4%. Data medie de apariţie aprimului strat de zăpadă este 20 noiembrie, iar a ultimului9 martie, astfel că durata medie a intervalului cu strat de zăpadăeste de 101 zile.Pâraiele sunt permanente, dar cu debitvariabil (Tismana, Pocruia, Sohodol).Structura pe specii a pădurilorfrecventate de cerbii lopătari este următoarea: stejarpedunculat (40%), gorun (25%), castan (15%), tei (10%) şi altespecii (10%), încadrându-se ecosistemului „pădurilor precarpaticecu stejar pedunculat”. Grupele de vârstă dominante alearboretelor sunt 20-60 ani (37%) şi de 100-130 de ani (42%).Propunerea de introducere a acestei specii a fost luată defosta Direcţie Regională Silvică Oltenia din Craiova, de careaparţinea la începutul anilor `60 Ocolul Silvic Tismana. Colonizareas-a făcut în luna iunie 1962, când s-au adus 10 exemplareadulte (mai multe ciute) din parcul Şarlota (jud. Timiş).Transportul s-a făcut în lăzi cu vagon CFR pe distanţa de 280km, pe traseul Şarlota-Lipova-Simeria-Petroşani-Târgu Jiu,apoi încă 30 km cu un camion până în pădurea Dumbrava.Acestea s-au introdus iniţial într-un ţarc de 2,3 ha (70% dinsuprafaţă erau arborete de stejar pedunculat şi 30% poiană)amplasat la altitudinea de 260 m, în parcela 54 B a păduriiDumbrava (la 4 km est de Tismana), ţarc construit în anul1 Autorul mulţumeşte pentru unele informaţii furnizate, domniloringineri silvici Gheorghe Paraschivu (Peştişani) şi DragoşDrăgotescu (Tismana).1961. Împrejmuirea era din lemn (despicături), cu înălţimeade 2 m. În ţarc existau 3 hrănitori, 3 sărării, iar apa proveneade la un izvor captat. În ţarc cerbii lopătari au avut viţei.În noaptea de 3/4 ianuarie 1963, în ţarc a pătruns un râs carea omorât 3 tauri de la care a consumat carnea dintre picioareledin spate, puţină carne de la gât şi ficaţii.Cerbii lopătari au fost ţinuţi timp de 3 ani în ţarc, după careau fost lăsaţi liberi în vara anului 1965, numărul lor fiindatunci de 17. În anul 1966 s-a demolat ţarcul.La început, ei s-au menţinut în pădurea Dumbrava, atunciîncadrată fondului de vânătoare Vânăta, numit aşa după satulomonim aflat în vestul pădurii. Ulterior, arealul specieise extinde cu deosebire spre vest, către valea Pocruii, menţinându-sede peste 4 decenii pe fondurile de vânătoare (vecine)Dumbrava şi Tismana ale Ocolului Silvic Tismana.Efectivul a sporit apoi de 4 ori, astfel că în primăvara anului1968 existau 40 exemplare. Migrarea unor exemplare spre sudşi spre est (de unde nu au mai revenit), dar şi atacurile lupilor,au determinat reducerea cu 32% a efectivului, astfel că primăvaraanului 1968 s-au observat numai 27 exemplare (Cotta, Bodea,1969), din care 12 masculi şi 15 ciute. Între 1969 şi 1970,numărul cerbilor lopătari se reduce din nou (cu încă 30%).La începutul anilor `70, cerbi lopătari puteau fi văzuţi şi înpraful de pe mijlocul drumului naţional Tg. Jiu-Peştişani-Tismana-Baia de Aramă (pe atunci neasfaltat), pe sectorul(de circa 2 km) unde acesta traversează pădurea Dumbrava.Ulterior, populaţia se reface, sporind de 4,2 ori în intervalul1970-1984, astfel încât, în luna martie 1984 s-a atins maximulpopulaţional – 80 de exemplare (tab. 1). De altfel, în1984, pe Dealul Pocruii s-a şi văzut un cârd de 60 de cerbilopătari în apropierea hrănitorii din parcela forestieră 14.Tab. 1 – Dinamica efectivului (exemplare)The dynamics of Fallow Deer effectives (specimens)An 1962 1965 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1975 1976 1977Ex. 10 17 40 27 27 19 25 25 32 45 56 581978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 198858 60 60 60 64 74 80 54 58 62 701989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 200170 45 50 30 30 20 20 20 20 20 272002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201027 43 42 43 40 36 39 49 4891