Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011şioară, faţă de producţia cea mai scăzută din parcelă (deci nufaţă de parcelă neprotejată.În cazul livezilor, cercetările efectuate de Van der Linde şiVan Ree (citaţi de FAO-1962) în regiunea Zeeland (Olanda)au arătat că, la adăpostul perdelelor, se elimină efectul negatival vântului asupra florilor, este favorizată asimilareade CO2 (ca urmare a umectării suplimentare a aerului şi,deci, menţinerii stomatelor în stare deschisă). În plus, reducereacu până la 44 % a vitezei vântului în timpul ierniipermite reţinerea unui strat mai gros de zăpadă în jurulpomilor (cu până la 36 % ) şi pe intervalele dintre rânduri,deci se reduce pericolul îngheţului în sol şi al degerării rădăcinilor(proporţia celor degerate scăzând, în stratul desol de 0-30 cm. adâncime, de la 39 % la 7,7 %. Mai trebuieadăugată şi eliminarea pericolului ruperii şi dezbinării ramurilor.În ce priveşte legumele, principalul efect constă în coacereamai timpurie (la ardei cu 10 zile, la căpşuni, arbitrar inclusela legume, cu 7-10 zile), ceea ce are un deosebit efect economic.Spaţiul nu ne permite să ne ocupăm şi de rolul perdelelor forestiereîn protejarea fermelor zootehnice, în primul rând datorităcaracterului actual al proprietăţii în zootehnie în ţaranoastră (dispariţia marilor unităţi zootehnice) şi,mai ales, înprotecţia culturilor agricole pe terenurile în pantă,problemăcare include o gamă extrem de largă de aspecte şi care necesităo analiză mai detaliată.6. Perdelele forestiere de protecţie încontextul irigării culturilorÎn decursul timpului au fost emise unele păreri conform căroraperdelele forestiere îşi pierd raţiunea de a fi în condiţiide irigare a culturilor. Numeroşii autori care analizează acestaspect sunt unanimi în a contesta asemenea păreri.În primul rând, trebuie menţionat că o tulpină poate transportacătre aparatul foliar o cantitate limitată de apă, chiardacă solul conţine apă din abundenţă. În anumite perioade,chiar şi în timpul unei zile, debitul de alimentare al frunzelorpoate fi uşor depăşit de debitul evapotranspiraţiei. Or aceastaeste, aşa cum uşor se înţelege, influenţată în mod considerabilde către vânt. Explicaţia acestei influenţe constă înfaptul că viteza de difuzare a vaporilor de apă din frunze înatmosferă este limitată de existenţa unui strat subţire de aercare înveleşte frunza, iar grosimea acestui strat este inversproporţională cu rădăcina pătrată a vitezei vântului şi, deci,cu cât vântul este mai puternic grosimea acestui strat estemai mică, ceea ce permite o evapotranspiraţie mai puternică.Ori rolul perdelelor de protecţie este tocmai acela de a reduceviteza vântului.Pe de altă parte,experienţa proprie ne permite să afirmăm că:• realizarea reţelelor de irigaţie reclamă şi ea investiţiifoarte mari-staţii puternice pentru pomparea apei dinsursă, canale magistrale de aducţiune, staţii de repompare,canale de distribuţie a apei în reţea,motopompe,reţea îngropată pentru distribuţie în reţeaua de conductemobile cu aspersoare, lucrări hidrotehnice pentru traversareacanalelor;• canalele magistrale şi de distribuţie ocupă suprafeţe importantede teren agricol;• secetele, relativ frecvente, influenţează direct şi debitelerâurilor, deci sursele de irigare.Acei numeroşi autori care consideră că irigaţia şi perdeleleforestiere de protecţie nu se exclud susţin că, în anii secetoşi,irigaţia poate elimina, parţial, seceta din sol dar nu şi pe ceaatmosferică (Stepanov, 1986).Van Deusen (1978) afirmă căîntre irigaţie si perdelele forestiere de protecţie nu numai cănu există incompatibilitate ci, dimpotrivă, combinarea lorare un efect mult superior acţiunilor separate. Rosenberg(1976) prezintă date conform cărora pe terenurile irigateperdelele forestiere măresc eficienţa utilizării apei.Unele din cele mai laborioase cercetări în domeniu au fost efectuatede Stepanov A.M.(1986). El a stabilit că, faţă de terenurileirigate dar lipsite de perdele, acestea din urmă au ca efect:• reducerea evaporaţiei apei din sol cu 20 % (deci reducereanormei de irigare);• creşterea evaporaţiei productive cu 48,5 %;• creşterea rezervei de apă din sol cu 70-80 mm.Ca urmare, înfrăţirea la plante este de 1,3 ori mai mare, suprafaţaînsumată a aparatului foliar creşte cu 23% , cea defotosinteză în faza de înspicare cu 39%, potenţialul fotosinteticcu 31%, înălţimea plantelor cu 23 %.Toate acestea se regăsescîn sporuri de recoltă de 13-15 %.Pentru anii secetoşi Miloserdov (1981) arată că sporurile mediide recoltă pentru cereale au fost de 59 % la boabe. În acelaşitimp s-a înregistrat reducerea consumului de apă la tonade boabe cu 19 % la grâu şi cu 26 % la mazăre ceea ce, aşa cumam arătat mai sus, are o mare importanţă pentru economiade apă necesară pentru irigat.Pe lângă acestea, acelaşi Stepanov (1986), menţionat mai sus,arată că, în absenţa perdelelor, are loc frecventa înmlăştinarea terenului agricol ca urmare a infiltrării apei din canalelede irigaţie şi, deci, creşterea nivelului apelor freatice (cu 0,6-1,0 m în cazul canalelor de pământ şi cu 0,4-0,6 m în cazulcelorlalte, într-o perioadă de 4 ani). Perdelele forestiere aucoborât nivelul apelor freatice, în aceeaşi perioadă de timp,cu 0,5 m.Un fenomen extrem de grav provocat de amplele fluctuaţiiale nivelului apelor freatice în absenţa perdelelor îl constituiesărăturarea solului. Acest fenomen poate duce la acumulareaîn stratul de repartizare a rădăcinilor plantelor cultivatea unor mari cantităţi de săruri, cantităţi care pot atinge 82t./ha în cazul gramineelor şi până la 105 t/ha în cazul lucernei.Prezenţa perdelelor poate reduce conţinutul de săruri cupână la de 10 ori.Alţi autori (Şaripov, 1986) arată că, sub influenţa perdelelor,se reduce evaporarea apei de la suprafaţă pe canalele magistraleşi de distribuţie, realizându-se o economie de apă pompatăde până la 3000 m3.La rândul lor, irigaţiile influenţează pozitiv dezvoltarea speciilorforestiere incluse în asortimentul perdelelor de pe terenurilerespective, ceea ce permite reducerea numărului derânduri de arbori în perdea la 2-3 rânduri. Masa lemnoasă cese obţine prin exploatarea la 25 ani (specii repede crescătoare)poate atinge 1200 m3/ha.75