Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Fig. 9. Amenajări de albii şi corecţii de torenţi în jud. Vrancea (Foto Untaru,Costandache, Atanasi, Becheru)Arrangements of river beds and corrections torrents in VranceaAu revenit secetele excesive şi calamităţile catastrofale şi semenţine un adevărat dezastru ecologic. Au apărut tendinţede modificări climatice accentuate şi chiar o evoluţie spre deşertificareîn anumite zone ale ţării.Fig. 10. Perdea de protecţie după trei ani de la plantare în Măicăneştijud. Vrancea (Foto Pantă Gh.)Forets belt three years after planting in Măicăneşti VranceaFig. 11. Perdea de protecţie după 10 ani de la plantare în Tătăranujud. VranceaForets belt ten years after planting in Tătăranu, Vrancea129Anul XVI | Nr. 28 | 2011Situaţia pădurilor este mai gravă decât după cel de-Al DoileaRăzboi Mondial, de aceea se impun măsuri urgente de redresare.În ultimii 10-15 ani, circa 300.000 hectare de pădure au fostdefrişate, iar alte circa 500.000 hectare brăcuite, s-au lichidatperdelele forestiere, au apărut fenomenele de deşertificare(fotograme, informare Banca Mondială, programe şi proiecteguvernamentale). Sunt tot mai frecvente calamităţile,cu pierderi de sute de vieţi omeneşti, cu distrugeri şi pagubede miliarde de euro. S-a reluat ciclul secetelor catastrofale,care nu au mai avut loc din anii 1946 până în actuala perioadăde tranziţie.Pentru ca pădurile să îndeplinească funcţiile de protecţie amediului, precum şi cele de producţie de masă lemnoasă, estenecesară împădurirea anual a circa 85.000-100.000 hectare,pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate şi împădurireacelor 2.300 mii hectare terenuri agricole degradate inventariate(din 7 milioane evaluate).Prin actuala metodologie statistică, suprafaţa împădurităa României este deja de peste 30 % din suprafaţa ţării, iarprogramul de guvernare prevede creşterea procentului pânăîn anul 2012. Ar fi bine ca mărirea suprafeţei pădurilor să sefacă prin împăduriri efective şi nu prin manipulări statisticea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră.După anul 1948, pentru reîmpădurirea suprafeţei de circa1.000.000 hectare restanţă la împăduriri, la încheierearăzboiului, ocoalele silvice au împădurit anual între 60.000– 90.000 hectare, s-au îngrijit între 300.000 şi 400.000 hectareculturi tinere, alte 300-350.000 hectare s-au parcurs cuoperaţiuni culturale, valorificând 4-5 milioane mc produsesecundare ale pădurii, iar pentru export s-au produs mii detone de seminţe, ciuperci, fructe de pădure şi vânat. Pentruaceasta, ocoalele şi inspectoratele silvice dispuneau de 3.500ingineri şi tehnicieni şi circa 12.000-15.000 personal depază, control şi asistenţă tehnică.În prezent Regia Naţionala a Pădurilor este singura instituţiedin România care are personalul calificat, capacitateaorganizatorică şi tehnică de a angaja, caza şi instrui muncitoriinecesari, precum şi baza logistică pentru producţia dematerial săditor, spaţii de depozitare etc., pentru a realizaoperaţiunile de împădurire, cultură şi pază a pădurilor, atâtîn fondul forestier, cât şi în terenurile agricole ce vor trebuiîmpădurite. Prin personalul tehnic şi de teren, ocoalele salepot întocmi operativ studii, devize şi executa lucrările şi încontinuare pot asigura paza şi întreţinerea lor.Prin Legea nr. 100/2010 iniţiată de Ministerul Mediului şiîn special prin Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010, princare se aprobă ghidul de lansare a împăduririi terenuriloragricole degradate, Regia Naţională a Pădurilor este practicexclusă, activitatea ei este limitată la terenurile proprietatepublică a statului şi întreaga acţiune de împădurire a terenurilordegradate practic va fi condusă direct de „Autoritateapublică centrală care răspunde de silvicultură“, în calitate decoordonator al acţiunilor de împădurire a terenurilor degradate,care va asigura şi fondurile necesare, repartizarea şi înspecial gestionarea lor.Legea prevede crearea de „unităţi specializate pentru executarealucrărilor de împădurire”. Care sunt acele unităţi? De