<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegeticăpădurii, capabili să reconstituie Inspectoratele şi Ocoalele silvicede stat, asigurând paza şi protecţia pădurilor şi asistenţătehnică complexă. Pentru asigurarea stabilităţii şi promovăriiprofesionale după capacitatea profesională, acest personalar trebui să fie încadrat în categoria funcţionarilor publici, cenu pot face parte din partide politice – art. 40 din Constituţie.Descentralizarea atribuţiilor şi competenţelor MinisteruluiMediului şi Pădurilor fără consolidarea Inspectoratul silvicşi reconstituirea Ocolului, ca instituţii teritoriale de stat înfiecare judeţ, ar duce la continuarea dezastrului în gospodărireapădurilor şi în final la haos administrativ şi politic.Rolul acestor instituţii ar consta:• Inspectoratul silvic, la nivelul fiecărui judeţ (42 inspectorate),este instituţia de stat pentru implementareaşi controlul aplicării regimului silvic la nivelul administraţieilocale. În colaborare cu Prefectura, ConsiliulJudeţean, Inspectoratul Şcolar, Poliţie, Jandarmerie, elevor acţiona pentru aplicarea legilor, rezolvarea problemelorforestiere locale şi pentru formarea conştiinţeiforestiere în rândul populaţiei. Inspectoratele silvicejudeţene şi ocoalele silvice de stat vor reprezenta statulromân în aplicarea şi gestionarea fondurilor Uniunii Europenepentru programele de politică forestieră, în cadrulregiunilor de dezvoltare.• Ocolul de regim silvic este organul teritorial de stat care,la nivel local, garantează dreptul de proprietate arbitreazăşi reglementează conflictul de interese dintre populaţie,respectiv societate – interesată de dezvoltarea şi existenţapădurii pentru funcţiile de protecţie a mediului şi proprietariide păduri, ce le exploatează, de regulă, pentru profitimediat. Ocoalele silvice ale Regiei Nationale a Pădurilorconstituite ca structură distinctă ar avea statutul deocoale de stat. Situaţia ocoalelor private necesită o analizăaparte, ele fiind constituite prin încălcarea ConstituţieiRomâniei şi a normelor de drept interne şi europene.În condiţiile actuale din România, fără reconstituirea de urgenţăa ocolului de stat, distrugerea pădurilor va continua, abuzurileşi corupţia se vor amplifica. Ocolul de stat pentru aplicarearegimului silvic, înfiinţat în 1930 pentru refacerea pădurilordistruse, a constituit principalul factor în salvarea acestora. ÎnGermania şi în alte ţări, prin ocoale de stat, timp de sute de anis-a introdus disciplina în gospodărirea pădurilor şi s-a formatconştiinţa forestieră a populaţiei. Ele păstrează în continuareaceste funcţii şi după intrarea în Uniunea Europeană.Dacă este voinţă politică, această organizare se poate realizaurgent prin reforma administraţiei pădurilor, cu păstrareacapacităţii de pază, investiţie şi de producţie a Regiei Naţionalea Pădurilor.6. Extinderea suprafeţelor împădurite.Cine şi când va face împăduririlenecesare?Gospodărirea intensivă a pădurilor şi apelor a apărat, timp de50 de ani, România de secete excesive şi inundaţii catastrofale.După perioadele de defrişări masive dintre cele două RăzboaieMondiale, fenomenele de inundaţii catastrofale şi de seceteau bântuit ciclic ţara până în anii 1946-1947. Puterea politică,la cerinţele oamenilor de ştiinţă şi ale specialiştilor din silviculturăşi agricultură, în anul 1948 a creat, pentru prima datăîn România, un minister al pădurilor, iar politica de refacere şidezvoltare a fondului forestier a devenit prioritară.Începând cu anul 1948, fenomenele ciclice de secete şi inundaţiicatastrofale nu s-au mai repetat şi, într-o perioadă de50 de ani de gospodărire intensivă a pădurilor şi a apelor, înRomânia au fost ani normali sau mai ploioşi, dar ani excesivde secetoşi, cu distrugeri de recolte şi înfometarea populaţiei,nu au mai fost. Inundaţii catastrofale, cu victime omeneşti şidistrugeri materiale, s-au produs numai în anul 1971, datoritătăierilor forţate în masivele păduroase din bazinele râurilorce au provocat inundaţiile.La această normalitate climatică a contribuit împădurireaunei suprafeţe de circa 2,5 milioane hectare pe suprafeţerămase goale din perioada interbelică refacerea de păduridegradate, corecţia torenţilor şi amenajările de albii (fig.7-9),plantările masive de perdele de protecţie (fig.10-11), astfel căs-a ajuns la o suprafaţă de circa 7 milioane hectare păduri şivegetaţie forestieră cu funcţie de protecţie a apei, solului şiapărare de vânturi. Iar în zonele cele mai afectate de secetăale ţării, reţeaua de lacuri naturale, alături de cele de intereshidroenergetic, pentru alimentări cu apă, pentru pisciculturăetc. şi mai ales umiditatea permanentă din sol şi atmosferă,asigurată de cele circa 3,5 milioane hectare de terenuriagricole udate prin irigaţii şi apa din canalele de reglare aexcesului de ape, au creat un climat cu umiditate normală.Timp de o jumătate de secol în România s-a instaurat şi menţinutun adevărat microclimat cu un regim aproape normalal apelor, fără calamităţi, inundaţii şi secete catastrofale. Actualeleschimbări radicale de climat sunt consecinţe ale defrişărilormasive de păduri, perdele de protecţie şi ale abandonăriilucrărilor de irigaţii şi îmbunătăţirii funciare.Fig. 7. Proces de eroziune în jud. Vrancea (Foto Bogdan N)Erosion process in VranceaFig. 8. Lucrări de împădurire pe terenuri degradate în jud. Vrancea(Foto Untaru E.)Afforestation on degraded lands in Vrancea128
Fig. 9. Amenajări de albii şi corecţii de torenţi în jud. Vrancea (Foto Untaru,Costandache, Atanasi, Becheru)Arrangements of river beds and corrections torrents in VranceaAu revenit secetele excesive şi calamităţile catastrofale şi semenţine un adevărat dezastru ecologic. Au apărut tendinţede modificări climatice accentuate şi chiar o evoluţie spre deşertificareîn anumite zone ale ţării.Fig. 10. Perdea de protecţie după trei ani de la plantare în Măicăneştijud. Vrancea (Foto Pantă Gh.)Forets belt three years after planting in Măicăneşti VranceaFig. 11. Perdea de protecţie după 10 ani de la plantare în Tătăranujud. VranceaForets belt ten years after planting in Tătăranu, Vrancea129Anul XVI | Nr. 28 | 2011Situaţia pădurilor este mai gravă decât după cel de-Al DoileaRăzboi Mondial, de aceea se impun măsuri urgente de redresare.În ultimii 10-15 ani, circa 300.000 hectare de pădure au fostdefrişate, iar alte circa 500.000 hectare brăcuite, s-au lichidatperdelele forestiere, au apărut fenomenele de deşertificare(fotograme, informare Banca Mondială, programe şi proiecteguvernamentale). Sunt tot mai frecvente calamităţile,cu pierderi de sute de vieţi omeneşti, cu distrugeri şi pagubede miliarde de euro. S-a reluat ciclul secetelor catastrofale,care nu au mai avut loc din anii 1946 până în actuala perioadăde tranziţie.Pentru ca pădurile să îndeplinească funcţiile de protecţie amediului, precum şi cele de producţie de masă lemnoasă, estenecesară împădurirea anual a circa 85.000-100.000 hectare,pentru reîmpădurirea suprafeţelor defrişate şi împădurireacelor 2.300 mii hectare terenuri agricole degradate inventariate(din 7 milioane evaluate).Prin actuala metodologie statistică, suprafaţa împădurităa României este deja de peste 30 % din suprafaţa ţării, iarprogramul de guvernare prevede creşterea procentului pânăîn anul 2012. Ar fi bine ca mărirea suprafeţei pădurilor să sefacă prin împăduriri efective şi nu prin manipulări statisticea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră.După anul 1948, pentru reîmpădurirea suprafeţei de circa1.000.000 hectare restanţă la împăduriri, la încheierearăzboiului, ocoalele silvice au împădurit anual între 60.000– 90.000 hectare, s-au îngrijit între 300.000 şi 400.000 hectareculturi tinere, alte 300-350.000 hectare s-au parcurs cuoperaţiuni culturale, valorificând 4-5 milioane mc produsesecundare ale pădurii, iar pentru export s-au produs mii detone de seminţe, ciuperci, fructe de pădure şi vânat. Pentruaceasta, ocoalele şi inspectoratele silvice dispuneau de 3.500ingineri şi tehnicieni şi circa 12.000-15.000 personal depază, control şi asistenţă tehnică.În prezent Regia Naţionala a Pădurilor este singura instituţiedin România care are personalul calificat, capacitateaorganizatorică şi tehnică de a angaja, caza şi instrui muncitoriinecesari, precum şi baza logistică pentru producţia dematerial săditor, spaţii de depozitare etc., pentru a realizaoperaţiunile de împădurire, cultură şi pază a pădurilor, atâtîn fondul forestier, cât şi în terenurile agricole ce vor trebuiîmpădurite. Prin personalul tehnic şi de teren, ocoalele salepot întocmi operativ studii, devize şi executa lucrările şi încontinuare pot asigura paza şi întreţinerea lor.Prin Legea nr. 100/2010 iniţiată de Ministerul Mediului şiîn special prin Ordinul nr. 1090 din 13 august 2010, princare se aprobă ghidul de lansare a împăduririi terenuriloragricole degradate, Regia Naţională a Pădurilor este practicexclusă, activitatea ei este limitată la terenurile proprietatepublică a statului şi întreaga acţiune de împădurire a terenurilordegradate practic va fi condusă direct de „Autoritateapublică centrală care răspunde de silvicultură“, în calitate decoordonator al acţiunilor de împădurire a terenurilor degradate,care va asigura şi fondurile necesare, repartizarea şi înspecial gestionarea lor.Legea prevede crearea de „unităţi specializate pentru executarealucrărilor de împădurire”. Care sunt acele unităţi? De