Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011mare decât la altitudinea de 975 m.Media aritmetică a rezultatelor de pe cele trei nivele altitudinaleeste de 1,27 ppm, prin urmare conţinutul de plumb estede 7,8 ori mai mic decât pragul de toxicitate de 10 ppm ceeace arată că din punct de vedere al conţinutului de plumb înParcul Naţional Piatra Craiului nu este poluare cu plumb cutoate că oraşul Braşov situat aproape de oraşul Zărneşti şide Parcul Naţional Piatra Craiului are în aerul atmosferic unconţinut de 10,19 ppm Pb (Cartierul Bartolomeu).2. 3. Conţinutul în cuprual acelor de molidDupă Kabata – Pendias (1983), mărirea concentraţiilor metalelorgrele, cum sunt: cuprul, plumbul, nichelul, mercurul,niobiul, argintul, beriliul şi staniul, în aerosolii proveniţi dindiferite surse, determină:• schimbări în permeabilitatea membranelor celulare;• reacţii cu grupa mercaptan, antrenând o denaturare aproteinelor;• concurenţă cu metaboliţii esenţiali, cărora le poate lualocul;• reacţii cu compuşii chimici esenţiali.ppm2,62,52,42,32,22,122,252,32,57Altit 878m Altit 975m Altit 1491mFig. 5. Conţinutul în cupru al acelor de molidCooper content in Norway spruce needlesUnele specii se apără de efectele excesului de microioni prin:• depozitarea lor în pereţii celulari;• fixarea lor de unii complecşi organici (acizi, fenoli etc).După Parascan et Danciu (2001), toleranţa la oligoelementese află sub control genetic şi poate duce la apariţia unor formenoi la speciile de plante din staţiunile poluate.Pragul de toxicitate în cazul cuprului este la molid, de 10ppm după Bergmann (1992), Fiedler şi Höhne (1985) şi Bonneau(1987), între 4 ppm şi 10 ppm este un conţinut optim,peste 10 ppm este exces, iar sub 4 ppm se consideră carenţă.Se observă că în UP VI, ua 59, 60, la altitudinea de 878 meste un conţinut de 2,25 ppm cupru în acele de molid, adicăde 4,44 ori mai mic decât pragul de toxicitate dar şi de 1,7ori mai mic decât pragul de 4 ppm sub care se consideră căapare carenţă.La altitudinea de 975 m conţinutul este de 2,30 ppm cupru,de 4,34 ori mai mic decât pragul de toxicitate şi de 1,73 maimic decât 4 ppm, dar de 1,02 mai mare decât la altitudineade 878 m.La altitudinea de 1491 m conţinut este de 2,57 ppm cupru,de 3,89 ori mai mic decât pragul de toxicitate, de 1,55 maimic decât 4 ppm, şi de 1,11 ori mai mare decât la 975 m.Rezultatul de 2,37 ppm al mediei aritmetice dintre cele treirezultate este de 4,21 ori mai mic decât pragul de toxicitate,ceea ce înseamnă că poluarea cu cupru, puternică în cartierulCarierei, din Braşov (16,23 ppm, de 1,62 ori mai mare decâtpragul de toxicitate), nu ajunge până în Parcul Naţional PiatraCraiului, conţinutul în ace menţinându-se între 2,30 ppmşi 2,57. Dimpotrivă, se observă carenţă, acele de molid avândun conţinut de cupru de 1,68 ori mai mic decât pragul de 4ppm sub care se consideră carenţă.Cantităţile mari de calciu în sol conduc la un pH ridicat alsolului, cloroze ale plantelor şi adesea induc deficienţe demagneziu, fier, mangan, zinc şi uneori, deficienţe de cupru(Bergmann,1992).Având în vedere că Parcul Naţional Piatra Craiului se află peun substrat calcaros, are în sol cantităţi mari de calciu, prinurmare carenţa de cupru se poate explica prin antagonismulacestuia cu calciu.2. 4. Conţinutul în fieral acelor de molidExcesul de fier după Bergmann (1983, 1988 şi 1992) provoacăla plante o colorare a frunzelor de la verde smarald laverde închis, ca şi în cazul carenţei în fosfor, o stagnare acreşterii frunzelor şi a rădăcinilor, iar în cazurile mai grave,uscarea frunzelor, fără a trece prin faza decolorării frunzelorverde închis.În urma analizelor foliare, s-a constatat că: molidul are unconţinut de fier de 45,00 ppm la altitudinea de 878 m, 46,50ppm Fe la 975 m şi 48,00 ppm Fe la altitudinea de 1491 m.ppm4847464544434546,548Altit 878m Altit 975m Altit 1491mFig. 6. Conţinutul în fier al acelor de molidIron content in Norway spruce needlesIntervalul considerat optim la conţinutul în fier după Bergmann(1992), Fiedler şi Höhne (1985) şi Bonneau (1987),este cuprins între 40 ppm şi 300 ppm, un conţinut în fier sub40 ppm se consideră ca fiind carenţă, iar un conţinut peste300 ppm se consideră exces şi prin urmare poluare cu Fe înatmosferă.Oraşul Braşov constituie o sursă potenţială de poluare a ParculuiNaţional Piatra Craiului având un conţinut de 550,7ppm Fe, depăşind pragul de toxicitate de 1,83 ori. Totuşi situaţiaîn Parcul Naţional Piatra Craiului se prezintă astfel:55