Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

amuri/arbore). Densitatea pe tronsoane de lungime creştesemnificativ de la 55 ramuri/m (23,5%) pe lungimea 0-1,0m la 179 ramuri/m (76,5% din numărul total) în cazul tronsonului1,0-2,0 m, majoritatea fiind ramuri verzi. Repartiţiape tronsoane de 50 cm lungime a ramurilor, în suprafaţa deprobă P4, reflectă o creştere progresivă a densităţii astfel: 66ramuri/m în cazul segmentului 0-0,5 m, 52 ramuri/m în segmentul0,5-1,0 m, 104 ramuri/m pentru tronsonul 1,0-1,5 m,respectiv 84 ramuri/m la înălţimi de 1,5-2,0 m.Sintetizând distribuţia procentuală a numărului de ramuri(verzi sau uscate) pe tronsoane de 50 cm lungime pe trunchi,Anul XVI | Nr. 28 | 2011se observă o repartiţiei relativ omogenă între suprafeţele experimentale(tab. 1). Din analiza datelor se observă creştereaprogresivă a densităţii ramurilor pe unitate de lungime de labază spre vârf, respectiv de la 14,5% în segmentul 0-0,5 mla 32,1% pe tronsonul 1,5-2,0 m. Referitor la crăcile uscate,proporţia acestora rămâne relativ constantă indiferent desegment în jurul valorilor de 1,8-2,3%. Raportul dintre ramurileverzi şi cele uscate variază în raport cu suprafaţa experimentală,cu valori pentru cele uscate între 1,9% şi 17,5%(P1), cu o medie de 8,0% ramuri uscate. Procentajul cel maimare de ramuri verzi se înregistrează în tronsonul 1,0-1,5 m,respectiv de 33% din numărul total de ramuri inventariate.Tab. 1.Distribuţia numărului de crăci uscate şi verzi pe tronsoane de 50 cm lungime în blocul experimental u.a. 24BDistribution of number of dead and live branches by 50 cm length segments in u.a. 24BNumăr de ramuri pe segmentul de … m (%)SP0-0,5 0,5-1,0 1,0-1,5 1,5-2,0 TotalUscate Verzi Total Uscate Verzi Total Uscate Verzi Total Uscate Verzi Total Uscate Verzi TotalP1 1,9 3,9 5,8 0,6 14,9 15,6 3,2 32,5 35,7 11,7 31,2 42,9 17,5 82,5 100P2 - 11,1 11,1 2,1 10,3 12,4 2,1 35,9 38,0 - 38,5 38,5 4,3 95,7 100P3 3,4 8,0 11,4 2,3 19,3 21,6 1,7 39,2 40,9 - 26,1 26,1 7,4 92,6 100P4 0,6 21,2 21,8 - 16,7 16,7 1,3 33,3 34,6 - 26,9 26,9 1,9 98,1 100P5 4,7 15,7 20,5 3,1 22,0 25,2 1,2 26,0 27,2 0,8 26,4 27,2 9,8 90,2 10024B 2,3 12,2 14,5 1,8 16,7 18,6 1,8 33,0 34,8 2,1 30,1 32,1 8,0 92,0 10010987Nr. ramuri6543210u.a. 24B - ramuri uscateP1 P2 P3 P4 P53 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35Grosime (mm)Fig. 1. Distribuţia numărului de ramuri pe categorii de grosimişi suprafeţe experimentale în u.a. 24BDistribution of number of branches by thickness classes and experimentalplots in u.a. 24BAceste date statistice reflectă un elagaj natural foarte redus,necesitatea intervenţiei cu lucrări de elagaj artificial mai alesîn primii 2 m impunându-se drept o condiţie obligatorie, dacăse doreşte asigurarea unei calităţii superioare a masei lemnoasela exploatabilitate. În acest prim stadiu de 1-3 ani seva proceda la elagarea tuturor arborilor, excluzându-se arboricare prezintă defecte evidente sau o stare de vegetaţie slabă.Referitor la grosimea ramurilor, aceasta variază între 3 şi 35mm, în cazul P1, predominând ramurile cu grosimi sub 2 cm.Astfel, categoria de grosime 0-1 cm are o pondere de 53,5% încazul ramurilor verzi şi de 33,3% în cazul celor uscate, iar categoriade grosime 1-2 cm prezintă o pondere de 37,8% la celeverzi şi 59,2% la cele uscate (fig. 1). Referitor la distribuţiadimensională a ramurilor verzi din P3 se remarcă existenţaa două grupe: cu diametrul sub 2 cm, majoritare (83,4%) şipeste 2 cm, cu pondere de 16,6%. Ramuri cu grosimi de peste3 cm, care pot pune probleme deosebite prind elagajul artificialşi calitatea lemnului, sunt în proporţie redusă, de numai2,5% din numărul total de ramuri verzi pe tronsonul 0-2,0 m.Comparativ cu suprafeţele experimentale precedente, în suprafaţade probă P5, ponderea ramurilor cu diametru peste 2cm este similară – 11,8%. Crăcile cu diametrul sub 1 cm suntpreponderente, având o pondere de 59,8% repartizate relativegal pe tronsoane de lungime a trunchiului (0-1,0 m – 23,1%,1,0-2,0 m – 36,7%).Analizând la nivel de bloc experimental se remarcă o distribuţiesimilară a numărului de ramuri pe categorii de grosimi,mai omogenă în cazul ramurilor verzi şi cu un grad de dispersiemai mare la cele uscate (fig. 1). Astfel, în cazul crăcilorverzi, distribuţia are o asimetrie de stânga, fiind centrată înjurul categoriei de grosime de 11-13 mm, cu uşoare variaţiide la o suprafaţă experimentală la alta.Datele statistice privind grosimea medie şi abaterea standardaferentă pentru fiecare categorie de ramuri (verzi şi uscate),în raport cu tronsonul de lungime analizat, evidenţiază, îngeneral, o creştere a grosimii odată cu înălţimea (tab. 2).Tab.2.Variaţia grosimii medii a crăcilor uscate şi verzi pe tronsoane de 50 cm lungimeVariation of mean thickness of dead and live branches by 50 cm length segmentsGrosime medie (abatere standard) pe tronsonul de lungime …. m (mm)SP0-0,5 0,5-1,0 1,0-1,5 1,5-2,0 TotalUscate Verzi Uscate Verzi Uscate Verzi Uscate Verzi Uscate VerziP1 5,0 (-) 16,7 (7,6) 11,0 (-) 10,2 (3,0) 9,8 (4,1) 13,7 (5,6) 16,6 (3,9) 13,6 (7,2) 13,8 (5,5) 13,2 (6,2)P2 - (-) 12,7 (6,9) 6,2 (3,7) 11,4 (5,7) 10,6 (2,3) 11,7 (5,6) - (-) 10,4 (4,9) 8,4 (3,8) 11,2 (5,5)P3 5,7 (1,5) 10,4 (5,2) 12,0 (2,2) 12,3 (6,5) 5,0 (2,8) 12,7 (5,3) - (-) 15,2 (7,8) 7,5 (3,7) 13,1 (6,5)P4 13,0 (-) 10,3 (4,5) - (-) 10,1 (6,6) 21,0 (14,0) 15,2 (6,5) - (-) 13,8 (7,2) 18,3 (12,0) 12,9 (6,7)P5 10,2 (4,4) 11,5 (7,6) 10,8 (3,7) 12,5 (6,4) 10,3 (5,2) 12,7 (4,7) 6,0 (1,0) 9,3 (6,5) 10,0 (4,3) 11,5 (6,4)29