Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăStudiul a fost comandat şi plătit de MADR prin proiectul deDezvoltare Forestieră, iar principalele căi de rentabilizareerau chiar în răspunderea Ministerului. Studiul precizeazăcă „RNP poate prelua sarcini pe care le primeşte de la stat,dar pe cheltuiala statului, răspundere care revine ministerului”.Chiar la această consfătuire am insistat pe faptul că,deşi prin art. 97 din Codul Silvic, Ministerul are obligaţia dea plăti paza pentru pădurile private ce au suprafeţe sub 30 ha.Ministerul nu a luat nici o măsură. Şi în raportul RNP se aratăcă RNP administrează 23 de parcuri naţionale şi naturalepentru care cheltuieşte anual din resursele proprii 2,5 milioaneeuro. Studiul întocmit arăta că numărul total de angajaţiera de 25.660, iar raportul administraţie/producţie erasimilar cu asociaţiile europene de profil. Personalul RNP s-aredus la 18 700 persoane, prin limitarea fondului de salarii.Este greu să ceri rentabilizare şi profit când măsurile luatete împing la faliment şi lichidare. Codul silvic – Legea nr.46/2008 declară RNP „regie autonomă de interes naţional”,iar H.G. nr. 229/2009 precizează „este regie autonomă deinteres naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritateapublică centrală care răspunde de silvicultură”. În activitateapractică RNP nu a dispus de o autonomie similarăcu aceea a C.A.P.S.-ului şi ingerinţele politice şi birocraţiaministerului tutelar au transformat-o în executantă a unorinterese politice şi de grup. În prezent, singura „autonomie“la care are dreptul este de a-şi reduce personalul şi de a-şi„exterioriza” chiar şi propriile lucrări, deoarece statul, prin„autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură”nu îi acordă fondul de salarii necesar nici pentru activitateaproprie şi prin Legea nr. 100/2011 o exclude şi de la împăduririleterenurilor agricole degradate.Actualul Cod silvic – Legea nr. 46/2008, prin capitolul „Administrareafondului forestier naţional”, stabileşte o adevăratăstrategie prin care Regia Naţională a Pădurilor să fie falimentată,structura de organizare compromisă şi în final ocoaleleR.N.P. să fie declarate private, iar Direcţiile Silvice să devină„Structuri silvice de rang superior“. Practic, prin Structuri Silvicede Rang Superior, având în subordine ocoale private, se urmăreainstaurarea unei structuri de administrare a pădurilorşi de substituire a instituţiilor de stat prin grupurile de interes,care, odată cu restituirea pădurilor, să obţină sedii ale ocoalelorşi ale direcţiilor silvice, cantoane, cabane de vânătoare, mobilier,trofee, arme de vânătoare, armament, mijloace de transport,terenuri de cultură, pepiniere etc., în valoare de multe miliardede euro (mare parte investiţii ale statului român).Sub presiunile MMP, Regia Naţională a Pădurilor a restrânscooperarea şi asocierea cu proprietarii de păduri, obiectivprioritar al C.A.P.S.-lui. Asociaţia Proprietarilor de Păduridin România – A.P.P.R. – persoană juridică de utilitate publicăşi Federaţia pentru Apărarea Pădurilor – F.A.P. practic aufost eliminate de la consultările şi consfătuirile R.N.P-lui şiale Ministerului Mediului şi Pădurilor.Regia Naţională a Pădurilor este implicată în restituirea pădurilorcătre proprietarii de drept. Comisiile comunale şijudeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate sunt deregulă abuzive şi corupte, iar în final puterea politică, prinPrimar şi Prefect, decide obţinerea, respingerea sau amânareaprimirii titlului de proprietate. Sunt cazurile din judeţele126Covasna, Suceava ş.a., unde păduri care legal sunt proprietatede stat, prin decizii abuzive, au fost atribuite unor grofisau mănăstiri, cu toată opoziţia R.N.P.Amplasamentele pentru păduri valoroase sunt atribuite clienteleipolitice, unor persoane din administraţia silvică, poliţie,justiţie, din mass-media, cu funcţii şi răspunderi maimari sau mai mici. În ultimii zece ani, ziarele centrale şi localeau prezentat sute şi mii de asemenea situaţii. S-a produs„teleportarea“ unor păduri fără valoare din zone deluroase,accidentate, fără căi de acces, deţinute în proprietate saucumpărate de indivizi interesaţi, prin transferarea lor RegieiNaţionale a Pădurilor, aceştia primind în „compensaţie” terenuride sute de ori mai valoroase. Presa a prezentat pe largcazurile retrocedărilor de la Snagov, Cernica, Baloteşti, situaţiiledin zonele rezidenţiale de la Măneciu, Valea Doftanei,de fapt în toate judeţele din ţară unde proprietarii au defrişatpădurea retrocedată şi au amplasat vile, restaurante, diverseconstrucţii cu şi fără aprobarea schimbării de folosinţă.S-a constituit o adevarată reţea mafiotă de manipulare a terenurilor,iar adevăraţii proprietari de păduri nu sunt repuşipe suprafeţele la care au dreptul legal. Suprafeţe întinse depăduri au devenit adevărate feude ale „baronilor sau grofilorlocali” ori ale afaceriştilor indigeni şi arabi.După aprobarea Legii nr. 247/2005 şi a Ordonanţei de Urgenţănr. 139/2005, asemenea operaţiuni au luat amploare. Prin corupţie,cel ce obţine legal sau abuziv o pădure, va prelua şi bunurileimobile făcute din investiţiile statului pentru acea pădure:cantoane, case de vânătoare, pepiniere, păstrăvării etc.Pentru eliminarea politizării excesive, prevenirea conflictuluide interese şi promovarea pe criterii profesionale, este necesarsă se adopte principiile de organizare ale Casei Autonomea Pădurilor Statului – înscrise în Legea din 1930 privindCasa Autonomă a Pădurilor Statului, dintre care menţionez:Preşedintele Consiliului de administraţie, Directorul generalşi membrii Consiliului de administraţie să fie numiţi prin decretpe o perioadă limitată de 4-6 ani. Mandatul de membrual Consiliului de administraţie este incompatibil cu acela deparlamentar. Membrii Consiliului de administraţie nu potface parte din vreo întreprindere concurentă sau furnizoare,ori ale cărei interese sunt contrarii cu ale administraţieiCasei Autonome a Pădurilor Statului (ing. Gh. Nedelcovici afost timp de 24 de ani director general al C.A.P.S., la RNP, în18 ani s-au schimbat 9 directori generali). Fără ingerinţe politice,Casa Autonomă a Pădurilor Statului – C.A.P.S. – prinprofesionalism şi stabilitate, a devenit model de gospodărirea pădurilor. Acelaşi rol poate să-l îndeplinească şi Regia Naţionalăa Pădurilor, ca instituţie care administrează pădurileproprietate de stat şi execută prestaţii silvice pentru păduriprivate, dacă statutul său va fi aprobat prin lege de Parlament,nu prin hotărâri sau ordonanţe.Suprafaţa de circa 300-500 de hectare care nu este administratăde ocoale silvice, să fie administrată de Regia Naţionalăa Pădurilor, care să preia şi activitatea ocoalelor silvicefalimentare. Până la înfiinţarea Ocoalelor Silvice de Stat,personalul aferent pazei şi gospodăririi pădurilor să nu fiedisponibilizat, iar dotarea logistică a ocoalelor, sediilor, cantoanelor,mijloacele de transport, armamentul şi muniţiadin dotare să nu fie înstrăinate.