Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 20111. 2. Factori care au influenţat şi pot favorizaaplicarea în practică a unei concepţii complexe, darunitare, cu caracter sistemic, a tratamentelorÎn pădurile de amestec din Câmpia Vlăsiei şi nu numai seconsideră că tratamentele au început a fi aplicate încă de lasfârşitul secolului al XIX (Vlad, 1948) dar rezultate mai încurajatoares-au obţinut mai ales după naţionalizarea pădurilor(1948) şi sunt legate de o serie de factori favorizanţi dintrecare considerăm că sunt de menţionat următorii:• Existenţa îndelungată în Bucureşti sau în apropiere aînvăţământului silvic, iar în perioada interbelică, a Facultăţiide Silvicultură de la Politehnica bucureşteană.Profesorii au contribuit cu succes la formarea cadrelorde specialitate, precum şi la realizarea multor lucrări experimentaleîn pădurile din jurul Bucureştiului;• Amenajarea integrală a fondului nostru forestier după1948 şi revizuirea decenală a aplicării amenajamenteconservareanaturiiParticularităţi privind aplicareatratamentelor în pădurile din Câmpia Vlăsiei 1Ion I. Florescu, Gheorghe Craiciu, Alexandru Roşu, Gheorghe Gavrilescu1. Consideraţii generale1.1. Scurt istoricEste cunoscut că intervenţiile antropice asupra păduriisunt la fel de vechi ca şi existenţa social-umană, iarefectele acestui impact continuu au fost în cea maimare măsură păguboase pentru întinderea, fizionomia,structura şi funcţionalitatea pădurii, dar şi pentru dezvoltareaşi securitatea social-umană în general (Giurescu, 1973,Negulescu, Ciumac, 1959, Florescu, 1991 etc.)Aplicarea tratamentelor în Câmpia Vlăsiei şi nu numai, estelegată de aplicarea, mai întâi în Moldova şi apoi în Muntenia,a „Pravilei pentru cruţarea pădurilor mânăstireşti şi altele”din 1843 (M. D. Drăcea, 1942), urmată în continuare deschimbări dese privind modul de gospodărire şi de aplicarea regimelor şi tratamentelor, fără o motivare judicioasă aschimbărilor şi fără o analiză profitabilă a efectelor pozitivesau negative ale tratamentelor aplicate anterior.Considerăm că, în pădurile din Câmpia Vlăsiei s-au făcuteforturi, adeseori benefice, de instaurare a unui mod de gospodăriremai eficient şi de aplicare a unor tratamente concordantecerinţelor ecologice ale pădurilor amestecate şi pure decvercinee, fapt ce a contribuit la realizarea unei experienţelocale care, din păcate, nu a fost suficient valorificată pe planteoretic şi aplicativ (Vlad, 1948).Autorii apreciază că această dezbatere poate fi consideratăşi un omagiu adus silviculturii şi silvicultorilor locali şi nunumai, care au acţionat pe parcurs cu vrednicie, cu dăruire şicu multă trudă, de cele mai multe ori anonime, contribuindde-a lungul timpului la făurirea silviculturii autohtone. Pebaza experienţei acumulate silvicultorii practicieni au dobândito bogată experienţă în a utiliza, cu profesionalism, cupasiune şi responsabilitate ştiinţa, tehnica şi arta de a acţionaîn aplicarea tratamentelor, în fiecare loc şi moment, prinacele masuri tehnice care, pe plan local, s-au dovedit a da roadepozitive cu eforturi minime posibile.În aplicarea tratamentelor intensive de codru în arboretelede stejar şi şleauri de câmpie şi de luncă din Câmpia Vlăsieişi nu numai, trebuie să pornim de la adevărul că stejarii suntspecii longevive, cu înrădăcinare puternică şi profundă, foartepretenţioşi faţă de lumină, având o periodicitate a fructificaţieimare, ce poate depăşi uneori 8-10 ani. Ghinda produsăse diseminează de regulă sub coroana arborilor şi are mulţivătămători, iar puieţii apăruţi cresc mai încet, sunt pretenţioşila lumina de sus, dar au nevoie în primii ani de o activăprotecţie laterală, se recepează uşor, dar pot fi afectaţi încreştere de puieţii celorlalte foioase însoţitoare, de ierburileînalte, de uscăciunea excesivă sau înmlăştinarea solului etc.În gospodărirea durabilă a şleaurilor de stejar, trebuie săavem în vedere faptul că în pădurea seculară de stejereteamestecate, această specie, cu avantajele şi dezavantajelesale de ordin ecologic s-a menţinut cu continuitate, fapt ceobligă silvicultura şi silvicultorii să găsească soluţii tehnicecare, fără să ridice exagerat costurile de producţie, să asigureinstalarea şi menţinerea în populaţiile juvenile a stejaruluiîn proporţii de cel puţin 30%, de regulă provenit din sămânţăşi capabil să facă faţă concurenţilor şi vătămătorilor abioticişi biotici, în vederea realizării în pădurea cultivată a unorarborete cu structuri stabile şi eficiente polifuncţional.Imperative de ordin economic, dar mai ales ecologic localeobligă în prezent şi în perspectivă să promovăm până la generalizareregimul codrului şi întemeierea de arborete amestecatede tipul şleaurilor, precum şi conservarea sau ameliorareaarboretelor încadrate în tipul II de categorie funcţională.19