Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

More documents

Recommendations

Info

Revista de Silvicultură şi Cinegeticăuscat, molidul se găsea mai ales la altitudini joase. În boreal,datorită încălzirii climatului s-a produs extinderea rapidă amolidului în teritoriile ocupate în prezent de răşinoase şi fag.În atlantic şi subboreal, climatul devenind din ce în ce maicald, molidul se ridică altitudinal, terenurile joase fiind ocupatede stejar şi alte specii foioase de amestec (ulm, tei, alun).S-au definit astfel două subzone de vegetaţie pe teritoriul ţăriinoastre. Mai târziu, în climatul rece şi umed din perioadasubatlantică, carpenul şi apoi fagul, care le substituie, se intercaleazăca o subzonă distinctă între molid şi stejar.4. ConcluziiRezultatul final al acţiunii factorilor evoluţiei asupra organismelorvii este adaptarea acestora la mediul ambiant.Adaptarea presupune corelarea exigenţelor fiinţelor vii cucondiţiile de mediu în care acestea cresc, se dezvoltă şi seînmulţesc. Adaptarea înseamnă progres şi perfecţiune (Ceapoiu,1980)BibliografieCeapoiu, N., 1980: Evoluţia speciilor, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R.,288 p.Enescu, V., 1975: Ameliorarea principalelor specii forestiere, Bucureşti,Editura Ceres, 314 p.Holzer, K., 1967: ‘Die Augusttriebbildung als Hohenlagentest bei der Fichte(Picea abies (L.) Karst.)’, Munchen, Congresul IUFRO nr. XIV, Secţiunea22 – A 922/24, 602-620 p.Krutovski, K., Bergmann, F., 1995: ‘Introgressive hybridization andphylogenetic relationships between Norway, Picea abies (L.) Karst., andSiberian, P. Obovata Ledeb., spruce species studied by isozyme loci’, Heredity,Volume 74: 464-480.Lagercrantz, U., Ryman, N., 1990: ‘Genetic structure of Norway spruce(Picea abies): concordance of morphological and allozimic variation’, Evolution,volume 44: 38-53.Pop, E., 1954: ‘Din trecutul vegetaţiei noastre’, Natura, nr. 2: 43-56.Ran, J-H., Wei, X-X., Wang, X-Q., 2006: ‘Molecular phylogeny and biogeographyof Picea (Pinaceae): Implications for phylogeographical studiesusing cytoplasmic haplotypes’, Molecular phylogenetics and evolution,nr. 41: 405-419.Schmidt-Vogt, H., 1972: ‘Studien zur morphologischen variabilitat derFichte (Picea abies (L.) Karst)’, Allgemeine Forst-und Jagdzeitung, Nr. 7:133-144, Nr. 9: 177-187, Nr. 11: 221-241.Srodon, A., 1967: ‘The common spruce in the quaternary of Poland’, PolskaAkad. Nauk. Acta Pateobot, Volume VIII, Nr. 2.Staszkiewicz, J., 1966: ‘Preliminary studies on the variability of cones ofPicea abies (L.) Karst, subsp. abies in Poland’, Fragmenta Flor. et Geobot.Ann., Volumul XII, nr. 4: 349-371.Târziu, D., Spârchez, GH., 1997: Elemente de Geologie şi Geomorfologie,Braşov, Editura Lux Libris, 317 p.White, T.W., Adams, W.T., Neale, D.B., 2007: Forest genetics, CAB International,CABI Publishing, 682 p.*** INS, 2008: Institutul Naţional de Statistică, Seria Silvicultură, 2008.AbstractNew aspects concerning the origin and evolution of the European Norway spruce (Picea abies (L.) Karst)The present paper aims to present 3 hypothesis referring to the origin and evolution of the Picea genus, focusing on thework of a Chinese team led by Ran J-H.The researchers in China studied the philogeny and biogeography of the Picea genus at cloroplastic and mitocondrial DNAlevel. The results, in combination with the discovered fossils, suggest that the Picea genus have originated from NorthAmerica and its actual distribution being the result of a two steps migration: from North America to Asia, throug TheBering Strait and then from Asia to Europe.This article also presents the most probable post-glaciation routes of the European spruce recolonization.Keywords: Picea abies, origin, recolonization routes.62
Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conservarea naturiiExperimente silvice de succes realizate deICAS şi D.S. Sibiu în ultimele trei deceniiIoan Cotârlea1. IntroducereActivitatea Direcţiei Silvice Sibiu se desfăşoară pe o suprafaţăde 120477,7 ha din care 63656.4 ha fond forestier proprietatepublică a statului, iar diferenţa sunt ale unor unităţiadministrative teritoriale, composesorate, biserici, scoli,persoane fizice.Administrarea fondului forestier de la direcţia silvica se faceprin 8 ocoale silvice de stat. Până la apariţia legii retrocedării,Direcţia Silvică Sibiu administra întreaga suprafaţă, proprietarfiind statul român. La ora actuală pe lângă cele 8 ocoaleale statului s-au mai înfiinţat încă 8 ocoale silvice private,care administrează diferenţa de suprafaţă de la 120477.7 ha,la 184134.10 ha.Am făcut această introducere, pentru că o mare parte dinpieţele experimentale despre care voi scrie, se află amplasateîn alte unităţii de producţie şi alte unităţi amenajistice, conformnoilor amenajamente întocmite pe proprietari.2. Substituirea alunişurilor derivate dinşleauri de deal şi gorunetePrima suprafaţă experimentală demonstrativă, a fost instalatăîn U.P. IV Marajdie u.a 12 în anul 1976 din raza OcoluluiSilvic Valea Cibinului de către subsemnatul ing. CotârleaIoan pe atunci Şef de ocol şi dr. ing. Ioan Lupe.Obiectivul era substituirea alunişurilor derivate din şleau dedeal şi gorunete, situate la cca. 600 m altitudine, pe expoziţienordică, înclinare 20-25 O , cu solul brun de pădure, slabpodzolit, mijlociu profund, luto-nisipos pe micaşisturi.Arboretul anterior: crâng compact de alun, cu exemplare rarede gorun, cireş, tei, carpen, plop tremurător, mesteacăn.Specii plantate: gorun, castan, larice, molid, pin strob.La întocmirea noului amenajament pe proprietari, apare înu.a. 312 C este de 7,8 ha cu consistenţa 0,9 clasa a III-a deproducţie.La vârsta de 30 ani diametrele speciilor sunt cuprinse între12-20 cm şi înălţimile 9-13 m cu un volum la ha de 149 m 3 ,iar întreaga suprafaţă amenajistică are 1162 m 3 , fiind propusăla rărituri.3. Reconstrucţia ecologică a zoneilimitrofe drumului TransfăgărăşanEste o temă elaborată de către dr. ing. Traci şi dr. ing. Hanganuîn prezenţa şefului de ocol Gălbincea V. şi a ingineruluiresponsabil cu împăduririle de la Direcţia Silvică Sibiu, BăcişorIoan.Cartarea staţională a fost dificilă, pentru că în urma construiriidrumului, s-au creat noi tipuri de staţiuni, dacă sepot numi aşa, având în componenţă, pământ dislocat, pământamestecat cu steril, numai steril, bolovani de piatră etc.Pentru fiecare situaţie s-a găsit o soluţie de împădurire, respectivpuieţi cu pământ în pungi, puieţi cu pământ în coşuleţeîmpletite, puieţi plantaţi în despicătură, gropi, vetre cugropi, semănături directe. Acestea s-au făcut după ce înaintes-au executat garnisaje, fascinaje, cleionaje simple, cleionajeduble, lucrări din zidărie şi baraje pe pârâul Morarului. S-auexecutat plantaţii şi semănături directe cu molid, brad, paltinde munte, larice, anin alb, anin verde, cătină, etc. În prezent,arboretul este închis şi diametrele sunt cuprinse între14-20 cm, cu înălţimi de 11 m.Rolul de protecţie a solului, a apei, rolul de interes social şicelelalte funcţii sunt îndeplinite.4. Reconstrucţia ecologică amolidişurilor degradate din MunţiiCindrelUna din temele cele mai dificile a fost Reconstrucţia ecologicăa molidişurilor degradate din munţii Cindrel, unde prezenţad-lui dr. ing. Radu Cenuşe şi a d-lui dr. C. Bândiu cuinginerii din OS Valea Cibinului (Cotârlea I., Micu I.,) a făcutca timp de 15 ani, toate aceste arborete să închidă starea demasiv.Au fost înfiinţate pepiniere la faţa locului, unde s-a semănatsămânţa recoltată din zonă, iar puieţii obţinuţi, au fost plantaţila adăpostul cioatelor şi s-au aplicat lucrări de îngrijirespecială (mobilizări, descopleşiri, combateri cu Cervacol sauSilvarom, pungi de nailon pe mugurele terminal etc.). S-aufăcut schimbări de tratamente ale arboretelor bătrâne careexistau în zonă.63
Page 2:
pag.CUPRINSContentAUTORIAUTHORSADRE
Page 8 and 9:
Revista de Silvicultură şi Cinege
Page 10 and 11:
Page 12 and 13: Revista de Silvicultură şi Cinege
Page 31 and 32: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conservarea
Page 33: Fig. 6. Suportul de curs şi albumu
Page 37 and 38: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Popescu Zel
Page 39 and 40: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Fig.7. Brad
Page 41 and 42: Anul XVI | Nr. 28 | 2011• punerea
Page 43 and 44: la 6.642,49 ha, scindată şi reden
Page 45 and 46: Anul XVI | Nr. 28 | 2011jate, silvo
Page 47: Anul XVI | Nr. 28 | 2011acestuia c
Page 51 and 52: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Beldie, Al.
Page 55 and 56: Anul XVI | Nr. 28 | 2011mare decât
Page 57 and 58: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conţinutul
Page 59 and 60: AbstractAnul XVI | Nr. 28 | 2011Asp
Page 61: Anul XVI | Nr. 28 | 2011întindea c
Page 65 and 66: Anul XVI | Nr. 28 | 2011AbstractFor
Page 67 and 68: După care echipa de muncitori şi-
Page 69 and 70: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Perdele for
Page 71 and 72: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Revista rev
Page 73 and 74: Anul XVI | Nr. 28 | 20112. România
Page 75 and 76: Anul XVI | Nr. 28 | 2011şioară, f
Page 77 and 78: Anul XVI | Nr. 28 | 2011din anul 19
Page 79 and 80: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Protecţia
Page 81 and 82: În literatura de specialitate exis
Page 83 and 84: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Gestionarea
Page 85 and 86: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Funcţia cu
Page 87 and 88: Anul XVI | Nr. 28 | 2011atingerea o
Page 89 and 90: Anul XVI | Nr. 28 | 2011RecenzieLan
Page 91 and 92: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Cinegetică
Page 95 and 96: Anul XVI | Nr. 28 | 2011Cinegetică
Page 97 and 98: Anul XVI | Nr. 28 | 2011204. Flora
Page 99 and 100: Anul XVI | Nr. 28 | 20115, Hannover
Page 111 and 112: Anul XVI | Nr. 28 | 2011pentru acor
Page 113 and 114:
Anul XVI | Nr. 28 | 2011tare a fond
Page 115 and 116:
vel global ci şi la nivelul fiecă
Page 117 and 118:
Anul XVI | Nr. 28 | 2011CronicăZiu
Page 119 and 120:
Anul XVI | Nr. 28 | 2011Silvicultur
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 135 and 136:
Protestul Societăţii„Progresul
show all

Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?