<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi CinegeticăÎn iarna grea 1984/1985 au murit 26 exemplare, înregistrându-seastfel o diminuare a efectivului cu 32% (zăpada groasăde 1,1-1,8 m s-a păstrat până la 25 februarie 1985).Urmează o scurtă perioadă (1986-1989) de uşor spor al număruluide indivizi (70 în 1989), după care efectivul se diminueazăde 3,5 ori, ajungând la 20-30 exemplare până înultimii ani, cauzele fiind braconajul (de exemplu s-au găsitbraconate 5 exemplare în 1990, apoi 10 în 1996), migrarea(cum a fost în 1992), diminuarea resurselor de hrană prinuscarea arboretelor de castan, etc.În mulţi ani până în 1989, exemplare s-au constatat chiar şiîn curtea Ocolului <strong>Silvic</strong> Tismana, fiind surprinse mâncânddin clăile de fân. Altele au ajuns până în pădurile din apropiereaschitului Cioclovina de Jos (2,5 km nord de mănăstire),pădurile Ieroni, Cotu cu Aluni, Vârtoapele.Mişcarea exemplarelor în teritoriu arată faptul că au fostunii ani când majoritatea cerbilor lopătari erau în pădureaDumbrava (de exemplu 1993 – 20 în pădurea Dumbrava şi 10la Tismana-Pocruia) şi alţi ani (după 2002) când majoritatease află în pădurile de la nord de satul Tismana. La începutulanului 2010 numărul acestora era de 48 (tab. 2).Tab. 2 – Numărul cerbilor lopătari pe fondurile de vânătoare (FV)Dumbrava şi Tismana în ultimul deceniuFallow Deer numbers on the Dumbrava and Tismana hunting fundsover the past ten yearsFV 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Dumbrava 13 13 12 11 11 9 9 13 15 15Tismana 14 14 31 31 32 31 27 26 34 33Din cele 40 de exemplare existente în primăvara anului 2007,circa 75% (27 exemplare) s-au observat în pădurea Şerşori-Ruşeaţa şi numai 9 (25%) în pădurea Dumbrava. În primăvaraanului 2011, s-au văzut 14 cerbi lopătari în apropiereasediului Ocolului <strong>Silvic</strong> Tismana, 9 exemplare în pădurea Ruşeaţaşi 4 tauri în pădurile din apropierea mănăstirii Tismana.Existenţa lupilor a făcut ca – în timp – efectivul speciei sănu crească prea mult. Cerbi lopătari consumaţi de lupi s-auidentificat în anii : 1972 (1), 1973 (1), 1976 (4 ciute), 1977 (6),1978 (1 ciută), 1980 (1), 1981 (4), 1984 (1). În 1976 o ciutăa fost omorâtă de râs şi alte 3 ciute de lupi. În anul 1977, 2masculi şi 4 femele au fost găsite omorâte de lupi în parcela19 din sudul pădurii Dumbrava (la sud de şoseaua naţională).În 1983 un exemplar a fost accidentat pe şoseaua naţională,iar în 1993 o altă ciută a fost găsită moartă, fiind accidentatăpe aceeaşi şosea. La 7 martie 2010 un viţel mascul a fost accidentatpe valea Piscurilor, la nord de Topeşti.Arealul general al speciei cuprinde un teritoriu de circa 15000ha delimitat de valea Pocruia în vest şi pădurea Dumbrava înest (extindere pe 9 km de la vest la est). Mai frecvent însă,cerbii lopătari se întâlnesc în regiunea împădurită aflată deo parte şi alta a pârâului Tismana, la latitudinea mănăstiriişi a Ocolului <strong>Silvic</strong>. Aceasta cuprinde, la est de pârâu : DealulMereazului, Piatra Babii şi Poarta Fântâna Corbului, iar lavest Dealul Gorganu, Dealul Pocruia şi Dealul Măgura Cornetu.,Poiana Faţa Vântului. Acest areal are 5 km de la vest laest şi lăţimea de 1-1,5 km. Aici liniştea (nu sunt localităţi şidoar un singur drum modernizat pe valea Tismanei) şi hranasunt asigurate.Valorile sex-ratio au fost şi sunt corespunzătoare (tab. 3).Tab. 3 – Valorile raportului între sexeSex ratio valuesAn 1969 19751976-198919901991-19982005 2006 2010M/F 1/1,2 1/1,2 1/1 1/1,2 1/1 1/1,7 1/1,6 1/1,6În luna martie 2010 s-au observat 18 masculi şi 30 femele.Locurile actuale de boncănit sunt: Dealul Pocruii, DealulFântâna Corbului şi pădurea de la sud de Mănăstirea Tismana.În perioada cu efective mari din anii `80, existau trei locuride boncănit şi în pădurea Dumbrava.Recoltarea acestui mamifer a început în 1973. În intervalul1973-1996 s-au vânat 18 exemplare (tab. 4).Tab. 4 – Exemplare recoltate (în unii ani pe sexe)Collected specimens (by sex in some years)An 1973 1976 1979 1980 1984 1986 1987 1988 1989 1996Ex. 1 4 f 1 m 1 f 2 m f 2 m 2 m f 2 m 2 m 1Cele mai valoroase trofee erau medaliabile cu bronz. De circa15 ani nu s-a mai vânat acest mamifer.În lunile iunie-iulie 2001, s-a observat prezenţa unei femelealbe, dispărută apoi.În cuprinsul arealului speciei, există 13 hrănitori şi 25 sărării.BibliografieBarbu, I., Decei, P.,1964: Oltenia din punctul nostru de vedere, Vânătorulşi Pescarul Sportiv, nr. 6, Bucureşti.Cotta, V., Bodea, M.,1969, VânatulRomâniei, Edit. Agrosilvică, Bucureşti.Neamu, Gh.,1998: Clima Olteniei deluroase, Edit. Ars Docendi, Bucureşti.*** 1967-1999, Cronica Ocolului <strong>Silvic</strong> Tismana, Tismana.AbstractFallow Deer in the Tismana region (Gorj County)This is the only region in Gorj County, sheltering this mammal in the northernmost area of Oltenia. The proposal to introducethe species was made by the former Regional Forest Direction – Oltenia, situated in Craiova City. Colonisation beganafter 1962, when ten adult specimens (several females) were brought in from Şarlota Park (Timiş County). The populationreached a maximum number (80 animals) in 1984, but at the beginning of 2010 it numbered only 48 specimens (18 malesand 30 females). The species lives in a territory of approximately 15,000 hectares bounded by the Pocruia Valley in thewest and the Dumbrava Forest in the east (9 km from west to east).Keywords: Dama dama, Tismana Region, Gorj County, Romania.92
Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conservarea naturiiRumänien braunbären ein beachtlichesNaturkapital in europäischerKonstellationAurel Teuşan, Ştefan M. Teuşan1. EinführungDer Donau-Karpatenraum (sprich: Rumänien) zeichnet sichdurch geomorphologische Vielfalt sowie zahlreiche klimatischeVarianten aus. Die Folge ist eine überdurchschnittlicheBiodiversität. Zu den Grundelementen der floristischen Vielfaltwerden über 3400 Arten von Blütenpflanzen genannt,die Zahl der Lebensarten wird auf 50.000 geschätzt (s. auchAFZ-Der Wald 23/1999). Von den europäischen Wildtierenleben etwa 30 % in Rumänien. Zu den wichtigsten zählender Feldhase, die Wildkatze, das Eichhörnchen, sowie Uhu,Auerhahn, Birkhuhn, Steinadler, Wildschwein, Reh, Hirsch,Luchs, Gemse, Wolf und Bär. Ein beachtliches Naturkapital,welches in das europäische Projekt NATURA 2000 zu integrierenist.Abb. 1. Winterquartier für Braunbären in den Nordkarpaten. Diesog.“Pietrele Doamnei” im Bergmassiv Rarau. Foto: A. Teusan2. Der Braunbär - Primus inter paresUrsprünglich bevölkerte der Braunbär (Ursus arctos L.) alleWälder zwischen Donaudelta und die alpinen Matten derKarpatenkette. Grund genug für den römischen GeschichtsschreiberAmmianus Marcellinus (330-395 n. Chr.) dasGebiet als „Bärenland“ zu bezeichnen. Nach und nach verschlechtertensich die Lebenbedingungen dieser imposantenTierart. Die prachtvollen Eichenwälder der südrumänischenEbene mussten Kornfeldern weichen. Auch die multisäkulärenMischwälder der höheren Karpatenlagen wurden ein Opferder Sägewerke. Nur Rudimente davon konnten noch rechtzeitigunter Schutz gestellt werden, vor allem in Form vonNationalparks und/oder Biosphärenreservaten. Die mehr alstausendjährige Kohabitation Mensch/Bär hat tiefe Spurenin der rumänischen Folklore hinterlassen und zugleich zueinem einfachen modus vivendi geführt: Mensch und Tiergehen sich, wo es nur geht, aus dem Weg. Verkehrsunfällesind nicht bekannt. Zu Konfrontationen kommt es nur selten(rd. 1 %) vor. In solchen Fällen offenbart der Bär erstaunlicheFähigkeiten und wird zu einem gefährlichen Gegner.Die zunehmende touristische Tätigkeit könnte zu einerVerschärfung der Situation beitragen. Es gibt Stimmen, dievon einer Gefährdung der Menschen durch Bären sprechen.So wie aus den nachstehenden Daten ersichtlich, war dieBärenpopulation im letzten Jahrhundert starken Schwankungenunterworfen.Bestandsentwicklung des Braunbären in Rumänien 1900-2000(RÖSLER, 2005)Jahr Stückzahl1900 30001920 30001930 18001942 15001950 8601955 20001960 32001965 38001968 46001970 42001973 37001976 50001979 570093
Change language