<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegeticărestiere (Ioraş F., Render M., Voiculeţ M., Vergheleţ M.,9-10/1999);• Reducerea efectivelor de oi din păşunile şi arboretelePietrei Craiului (Ioraş F., Render M., Voiculeţ M., VergheleţM., 11-12/2000;• Efecte al poluării industriale petroliere asupra solurilorforestiere (Roşu C., Popovici L., 11-12/2000).• Văduva verde (Micu I., 22/2006);• Metoda bioindicatorilor şi bioacumulatorilor în detectarea,evaluarea şi supravegherea poluării (Bolea V., ChiraD., 23/2007) (fig. 8.);(Nemţeanu P., Chira F., Chira D., 6 (2)/1997);• Parthenolecanium corni la stejar şi salcâm (Goanţă I.,8/1998; Goanţă I., Sugoniaev E., 17-18/2003);• Aceria nervisequa Nal. un dăunător nou al fagului (MarcuO., Simon D., 11-12/2000) (fig. 9.);PoluarePb = 9.13 ppmCl = 4540 ppmNa = 88.4 ppmExcesCa = 16120 ppmMg = 5174 ppmCu = 13.93 ppmToxicitatesinergieF = 11.75 ppmS= 2320 ppmToxicitateZn = 127 ppmCu = 13.93 ppmANTAGONISMCarentaMn = 25,28 ppmRecomandareFertilizari cu 0.6kg oxid manganos 41% pe arboreFixare Cu si Zn in complexe stabile din orizontul humiferCresterea rezistentei arborelui la toxicitate cu SRecomandareAplicarea in jurul arborelui aunui strat de 25 cm de humusFig. 8. Betula pendula poluat moderat şi puternic cu clorBetula pendula moderately and heavily polluted with chlorine• Model al evoluţiei speciilor incluzând acţiunea factorilorde presiune. Partea I: Model matematic (Constantin M.ş.a., 24/2008);• Degradarea mediului şi violenţa fenomenelor meteorologicela Braşov (Marcu M., Marcu V., 26/2010);• Model al evoluţiei speciilor incluzând acţiunea factorilorde presiune. Partea II: Model numeric (Constantin M.ş.a., 26/2010).2.5. Vătămări cauzate de vânat• Pădurea, bradul şi cervidele în Germania şi ţările învecinate(Teuşan A., 28/2011).2.6. Insecte• Dăunătorii de scoarţă şi lemn ai răşinoaselor afectatede doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă (Mihalciuc V.,Danci A., Lupu D., Olenici N., 13-14/2001);• Dăunători de tulpină ai arborilor pe picior (Mihalciuc V.,Mircioiu L., Bujilă M., Lucaci D., 8/1998);• Ernoporus sau Cryphalopstiliae (Marcu O., 7/1998);• Infestarea cu Semasia rufimitrana la brădetele din Tuşnad– Băi (Mihalciuc V., 1/1996);• Protejarea puieţilor de răşinoase împotriva atacului deHylobius abietis cu ajutorul piretroizilor de sinteză (UrecheM., 24/2008);• Evaluarea riscului de atac de Hylobius abietis în plantaţiiletinere de răşinoase din Munţii Cibinului (Ureche M.,26/2010);• Cărăbuşii – dăunători problemă pentru sectorul silvicFig.9. Aceria nervisequa faginea (Nal.) un dăunător nou al faguluiîn ţara noastră (FotoD. Simon)Aceria nervisequa faginea (Nal.) a new damaging of beech in our country• Tortrrix viridana la cvercinee (Neţoiu C., 15-16/2002).2.7. Agenţi criptogamici• Cancerul fagului (Chira F., Chira D., Nemţeanu P., VlăduţiS., 1/1996);• Două specii noi de ciuperci în pădurile Braşovului (MarcuO., Simon D., Marcu V., 5 (1)/1997);• Câteva boli foliare la speciile de pin (Tamaş G., Chira D.,11-12/2000);• Noile specii de Armillaria (Chira D., Chira F., 2/1996 şi13-14/2001);• Testări privind rezistenţa la rugini foliare a speciilor şiclonelor de plop (Chira D., Filat M., Chira F., Colin J.,Mantale C., 19-20/2004);• Agenţii criptogamici ai castanului comestibil (Mariş V.,21/2005).2.8. Echilibrul dinamic nutritiv• Nutriţia minerală globală şi echilibrul nutritiv la fag(Bolea V., Popescu E.N., Vlonga Ş., Mandai M., Surdu A.,8/1998) (fig. 10).Fig. 10. Echilibrul nutritiv în 1996 la 7 populaţii de fag din România,comparativ cu nivelul optim stabilit de Bonneau, Solberg (1993)Nutritional balance in 1996 by 7 populations of beech from Romania,compared with the optimal level determined by Bonneau, Solberg (1993)12
Anul XVI | Nr. 28 | 20112.9. Soluţii pentru menţinerea stării de sănătate• Soluţii speciale de conducere a arboretelor bolnave (ChiraD., Chira F., 9-10/1999);• Combaterea biologică a ciupercii Cryphonectria parasitica(Chira D., Bolea V., Chira F., 17-19/2003);• Combaterea integrată a defoliatorilor forestieri (MihalacheG., Voicescu I., Ciornei C., 13-14/2001);• Combaterea ipidelor cu substanţe netoxice (ReddemannJ., 17-18/2003);• Infecţii produse de VNP la Lymantria dispar (Voicescu I.,17-18/2003);• Adaptarea răriturilor la particularităţile pădurii de castande la Limpedea – Baia Sprie (Bolea V., Chira D., LeşanM., 21/2005);• Criterii de selecţie în combaterea integrată a Cryphonectrieiparasitica (Bolea V., Chira D., Chira F., Mantale C.,Vasile D., 22/2006);• Considerente genetice şi biologice ale combaterii canceruluicastanului (Mariş V., 22/2006).2.10. Urmărirea stării fitosanitare• Testarea feromonilor sintetici pentru controlul populaţiilorde Pytyogenes chalcographus (Mihalciuc V., MircioiuL., Mihalciuc A.,Oprean I., 11-12/2000);• Controlul cuiburilor artificiale de păsări (Simon D., 13-14/2001);• Monitoringul compoziţiei floristice în ecosisteme forestierepoluate (Bolea V., Săsăran M., Leşan M., 15-16/2002);• Biosupravegherea calităţii aerului în ecosistemele forestiere(Bolea V., Chira D., 19-20/2004) (fig. 11).Dezvoltarea rădăcinilor micorizate la puieţii de răşinoase(Chira F., 5 (1)/1997; 13-14/2001; 15-16/2002) (fig. 12.);Fig.12. Radiculă de molid micorizatăSpruce mycorrhizal rootlet• Ciupercile micoritice din pădurea de răşinoase (Chira F.,7 (1)/1998);• Caracteristicile rădăcinilor micorizate la puieţii demolid şi brad afectaţi de uscare (Chira F., Chira D., 13-14/2001).3. Gestionarea durabilă şiecocertificarea pădurilor3.1. Gestionarea durabilă a ecosistemelorforestiere• Gospodărirea durabilă a pădurilor din OS Avrig (BucşaC.D., 13-14/2001);• Strategia de dezvoltare a silviculturii sibiene (CotârleaI., Cimpoca I., Avrigean I., 15-16/2002 şi 17-18/2003);• Îmbunătăţirea managementului pădurilor din DS Maramureş(Filip A., 17-18/2009);• Les analyses de sol et le diagnostic foliare comme indicateursde gestion durable (Bonneau M., 26/2010);• Gestionarea durabilă a pădurilor în condiţii de criză (TereaI., 26/2010);• O privire actuală asupra punerii în valoare a pădurii.Partea I. Despre gestiunea forestieră şi planificarea ei(Bradosche P., 28/2011) (fig.13);Fig. 11. Variaţia anuală a conţinutului de zinc în acele moliduluidin 11 ecosisteme forestiere, în raport cu nivelul inferior şisuperior europeanAnnual variation of zinc content in Norway spruce needles from 11 forestecositems, compared with the European lower and upper level• Domenii de aplicare a metodei arborilor bioindicatori şibioacumulatori (Bolea V., Chira D., 22/2006);• Diagnozele foliare de la Copşa Mică (Bolea V., Vasile D.,Ionescu M., 26/2010).2.11. MicorizeFig.13. Adăpost pentru pik-nik în pădurea comunală Bains les BainsShelter for pik-nik in communal forest Bains les Bains13