<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegeticărapid la dezgolirea munţilor, la defrişări masive şi evoluţiaspre deşertificare în zonele de şes şi chiar în păduriocrotite prin legi speciale. Se apreciază că în ultimii 10–15ani s-au defrişat şi brăcuit sute de mii de hectare de pădure.Până şi în activitatea de economia vânatului Guvernulcomite o gravă eroare modificând Legea 407/2006 prin ordonanţade urgenţă nr. 102/2010, privind modalităţile de repartizarea fondurilor de vânătoare, având ca principal scopatribuirea directă a unor fonduri de vânătoare către foştii„gestionari consacraţi”. Ulterior, prin O.M. 1221/2010 se stabilescnormele metodologice de aplicare în favoarea „gestionarilorconsacraţi”, fără licitaţie, aceştia având posibilitateade a alege anticipat 5 fonduri plus jumătate din cele avuteanterior. După această alegere preferenţială, fondurile rămase,în general de bonitate inferioară, se vor licita de celelalteasociaţii. Mai mult, trebuie spus că Ministerul Mediului şiPădurilor nu deţine o evidenţă corectă a structurii proprietăţiiîn cadrul fondurilor de vânătoare şi, prin urmare, gestionariifondurilor refuză să plătească proprietarilor de dreptai terenurilor valorile stabilite în contractele de gestionare.Factorul politic a fost catastrofal pentru păduri, deaceea scoaterea politicii din administraţia silvică rămâneun deziderat de mare actualitate. Conducătorii silviculturiitrebuie aleşi şi numiţi astfel încât să nu fie angajaţifaţă de nici o formaţie politică. Este nedemn acel silvicultorcare se foloseşte de pădure în scopuri politice. De aceea considerămcă la ocoale, direcţii silvice, I.T.R.S.V.-uri şi RegiaNaţională a Pădurilor, menţinerea şi promovarea personaluluinu trebuie să se facă pe criterii politice sau „rotiri”pe bază de algoritm, singurele argumente ce trebuieavute în vedere sunt competenţa profesională, cinstea,demnitatea, conştiinciozitatea şi ataşamentul faţă deprofesie, dovedită prin activitatea desfăşurată.Solicităm Guvernului şi ministerului de resort să iadeciziile importante privitoare la prezentul şi viitorulpădurilor din România numai cu consultarea, instituţiilorde cercetare, asociaţiilor profesionale şi a proprietarilorde păduri. Menţionăm că şi în UE funcţionează unComitet consultativ pentru păduri, iar în perioada interbelicăşi în România a funcţionat Consiliul Superior al Pădurilor.Pe baza analizei critice a priorităţilor şi eficienţeieconomice şi sociale a programelor finanţate înanul 2010 din Fondul de mediu, se constată că numai aproximativ10% au fost repartizate pentru investiţii în împăduriri.Din comunicatul de presă al Ministerului Mediului şi Pădurilordin 16.01.2011 rezultă că, la aceeaşi dată, Guvernul Românieia aprobat Administraţiei Fondului de Mediu, proiecteleşi programele pe anul 2011 pentru care s-a alocat dinBugetul de stat suma de 2401,7 milioane lei.Deşi defrişările masive şi degradarea pădurilor a constituitcauza principală a dezastrelor ce au condus la distrugerea lucrărilorde gospodărire a apelor, a drumurilor, podurilor saucăilor ferate în urma ploilor torenţiale şi a fenomenelor meteorologiceextreme manifestate tot mai des în ultima vreme,în contradicţie totală cu necesitatea împăduririi urgente aterenurilor şi refacerea ecosistemelor forestiere, care constituieo prioritate naţională, europeană şi mondială pentruprotecţia mediului, se continuă o alocare disproporţionată afondurilor. Astfel, pentru programul RABLA se alocă 14 %,pentru CASA VERDE 18%, SPAŢII VERZI şi îmbunătăţireacalităţii mediului 13,8%, iar pentru împăduriri numai 3,1%.Adresăm un nou apel puterii politice, instituţiilor de stat - Parlament, Guvern, Preşedinţie, partidelor politice, presei şiteleviziunii, corpului silvic, organizaţiilor nonguvernamentalesă ia atitudine pentru ca fondurile de mediu să fie folositecu prioritate în investiţii, pentru ca pădurile să îndeplineascăfuncţiile de protecţie a mediului şi producţie de masălemnoasă, contribuind la ieşirea din actuala criză economică,financiară şi socială.•Cu stimă,Preşedintele Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din RomâniaDr. ing. Mihai Ionescu8
Anul XVI | Nr. 28 | 2011EditorialValorificarea lucrărilor publicateîn <strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegetică (I)Valentin BoleaDupă 16 ani de apariţie (1996-2011), <strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ulturăşi Cinegetică acumulează 1600 de pagini,constituind o „carte” de experienţe practice, idei profesionale,concepte ştiinţifice, rezultate ale cercetării şi îndrumăritehnice. Această „enciclopedie” a progresului silvicşi cinegetic, pentru a fi mai accesibilă corpului silvic se poatestructura pe 10 domenii. În editorialul din acest număr prezentămarticolele din primele trei domenii.1. Conservarea biodiversităţii1.1. Concepte, semnificaţii, clasificări, conexiuni,criterii şi indicatori• Structuri protejate din fondul forestier al ţării (StănescuV., 2/1996);• Biodiversitate şi stabilitate (Stănescu V., 3/1996);• Conservarea biodiversităţii şi a resurselor genetice forestiere(Enescu V., 2,(6)/1997);• Pădurea urbană (Bolea V., Vasile D., 23/2007) (fig.1);Fig. 1. Pădurea urbană din Toronto – Canada (foto Leandru V.)Urban forest from Toronto – Canada• Clasificarea vegetaţiei forestiere în funcţie de intensitateainfluenţei omului (Leandru V., 25/2009);• Abordări noi privind criteriile şi indicatorii folosiţi laevaluarea ecologică a pădurilor virgine (Radu S., CoandăC., Biriş I.A., 28/2011).91.2. Protejarea biodiversităţii• Zestrea genetică la OS Avrig (Velea D., 2/1996);• Parcul Naţional Călimani între „a fi sau a nu fi” (MihăilăD., 1 (5)/1997);• Structuri protejate din fondul forestier al DS Mureş (ŞtefanelliL.I., 2 (6)/1997);• Arboretumul Simeria (Popescu F., Radu S., 9-10/2000);• Bălţile Mici ale Brăilei (Stoiculescu C. D., 11-12/2000);• Unele aspecte privind biodiversitatea forestieră a RepubliciiMoldova (Boaghie D., 13-14/ 2001);• Parcul Naţional Bucegi în derivă? (Stoiculescu C.D., 17-18/2003);• Importanţa vegetaţiei lemnoase a marilor înălţimi dinMunţii Rodnei şi ai Maramureşului (Pânzariu G., 17-18/2003);• Începutul conservării biodiversităţii din arii protejate înzona de est a României (Stoiculescu C.D., 19-20/2004);• Restauration Forest habitats from the Pietrosul RodneiBiosphere Reserve – Part I (Blada I., 22/2006);• Contribuţia ICAS la conservarea biodiversităţii prinmari arii naturale protejate în perioada 1993-2006 (StoiculescuC.D. ş.a., 22/2006);• Reintroduction of Pinus cembra and restoration of Pinuscembra/Pinus mugo/Picea abies habitat by planting in theZănoaga holow from the Pietrosul Rodnei Biosphere Reserve(Blada I., 23/2007);• Studii de fundamentare pentru constituirea ParculuiNatural Codru Moma (Merce O., Oarcea Z., Sinitean A.,23/2007);• Costa Rica – punte de la biodiversidad de America (MoralesF.R.A., 24/2008);• Variaţia conţinutului de fier, zinc şi cupru în frunzelede Fagus sylvatica din Fundata, în intervalul 1996-2007(Vasile D., Bolea V., 24/2008);• Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (IonescuM., 24/2008);• Resurse genetice forestiere din judeţul Mureş (Budeanu