Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 20112. România – promotoarea perdelelor forestiere de protecţiea câmpului în lumeTrebuie să subliniem cu mândrie faptul că minţi luminate aleunor mari proprietari de terenuri agricole au făcut ca ţaranoastră să fie unul din promotorii acestei idei în lume, primelelucrări fiind executate încă în anul 1880.Istoricul plantăriiperdelelor forestiere de protecţie a fost prezentat în multelucrări publicate în ţara noastră. Ne vom limita a arăta celemenţionate de Rubţov (1947) conform căruia în 1902 s-arealizat cea mai mare lucrare de acest gen, în timp de 5 aniplantându-se, la Sadova (sudul Olteniei), 500 km de perdele,în jurul tarlalelor, pe marginea drumurilor, în jurul fermelor.Până în anul 1947 fuseseră plantate peste 1000 ha. pentru capână în anul 1960 să fie plantate cca. 5000 ha., din care 3350în zona limitrofă canalului Dunăre-Marea Neagră (în primaetapă de construcţie a acestuia) pentru protejarea unei suprafeţede aproape 1 milion de ha.(Giurgiu-1995).Mai mult decât atât, ţara noastră deţine prioritatea pe planmondial, fiind prima ţară în care a fost elaborat (1906)un plande „înperdeluire” a unei mari zone-întreg Bărăganul până înjudeţul Brăila (Giurgiu 1995), planul Roosewelt fiind elaboratîn 1934 iar cel sovietic „de transformare a naturii”, numit şi„Planul Stalin”, în 1948. Urmare a unor acţiuni antiştiinţifice,pornite din raţiuni pur politice (dacă asemenea măsuri pot ficonsiderate de domeniul raţiunii), dar susţinute în presa obedientăde atunci şi de unii, aşa zişi, specialişti, cea mai mareparte a reţelelor de perdele din ţara noastră, inclusiv în lungulcăilor de comunicaţie, a fost distrusă începând cu anul 1962.3. Efectul perdelelor forestierede protecţieEfectul principal al perdelelor asupra culturilor îl reprezintămodificarea microclimatului în suprafaţa protejată;la rândulsău, acesta influenţează raportul dintre plantă şi regimulhidric. Modificarea microclimatului se realizează, în primulrând, prin reducerea de către perdele a vitezei şi intensităţiivântului, cu efect determinant asupra cantităţii şi moduluide aşezare a zăpezii pe suprafaţa protejată în timpul iernii şiasupra procesului de evaporare a apei din sol în timpul sezonuluide vegetaţie.Conform datelor lui Lazarev et al. (1981) la adăpostul perdeleloreste reţinută o cantitate de 1,5-2 ori mai mare de zăpadă(poate atinge 2200 m3) decât pe suprafeţele neprotejate.Reţinerea unui singur cm. strat de zăpadă în plus reprezintăcca.30 l apă/m2, ceea ce se poate concretiza în 50 kg boabegrâu/ha (Vinogradov-1983). În plus, la adăpostul perdelelorare loc o depunere mai afânată a zăpezii, tasarea fiindcu până la 20% mai redusă (Lazarev 1981). Ca urmare, sereduce cu până la 45% adâncimea de îngheţ a solului (Haritonov,1981), se prelungeşte cu circa 12 zile perioada de topirea zăpezii (deci creşte capacitatea de infiltrare a apei în sol),dezgheţul complet al solului are loc cu 11 zile mai devreme(şi începe de jos în sus) decât în absenţa zăpezii.După afirmaţia lui Rumker (citat de Rubţov, 1947) lipsa zăpeziiîn timpul iernii nu poate fi compensată nici chiar decele mai abundente ploi de primăvară, căci, în cazul acesteilipse, semănăturile de toamnă sunt supuse fenomenului deîngheţ-dezgheţ şi pot muri. Suprafaţa de formare a pojghiţeide gheaţă (urmare a fenomenului de îngheţ-dezgheţ), sereduce, sub influenţa perdelelor forestiere de protecţie, de la88%la 12% din totalul câmpului agricol (Kostina-1972). Maitrebuie adăugat că, urmare a influenţei pozitive asupra depuneriizăpezii, la adăpostul perdelelor forestiere răsărireasemănăturilor de toamnă are loc cu 2 zile iar înfrăţirea cu2-3 zile mai devreme decât în câmpul neprotejat.În ce priveşte influenţa asupra evaporării apei din sol, cercetăriefectuate în ţara noastră (Catrina-1959) au arătat că, în stratulde sol de 0-140 cm adâncime, umiditatea este cu 27 % primăvaraşi cu 13 % vara mai mare decât în câmpul neprotejat,dateconfirmate şi de alţi cercetători (Rehman, 1978).Urmare a acestor influenţe conţinutul de apă din sol atingeun plus de cca.1200 m3 apă la ha consumul util al culturiloragricole ajungând la 2/3 din totalul rezervei de apă dinsol. Asemenea date vin să confirme afirmaţia lui Rosenberg(1970) conform căreia”…principala influenţă a perdelelorasupra creşterii plantelor, în special în zonele secetoase, sedatorează redistribuirii şi conservării apei din sol”.Sunt mult mai multe efectele influenţei exercitate de perdeleleforestiere asupra vântului. Este suficient să menţionăm:• evitarea spulberării stratului superior de sol, uneori cusemănături, în iernile fără zăpadă, perdelele reducândcu până la 43% intensitatea procesului de deflaţie (Vasiliev,1979), proces ce a avut loc, cu o intensitate deosebită,în iernile 1945/1946 şi 1946/1947 (Lupe, 1947);Fig. 1. Influenţa vânturilor asupra perdelelor forestiere la limita de sistem(Litoralul Mării Nordului, Danemarca)The influence of wind on the forest belts to the limit of system (NorthSea Coast, Denmark)• ameliorarea regimului termic al solului şi aerului, ceeace influenţează pozitiv productivitatea plantelor, ceea cese concretizează în germinarea mai rapidă a seminţelor,o ramificare mai rapidă şi mai bogată a sistemului radicelaral plantelor cultivate (Rosenberg, 1976);• sporirea numărului de plante la unitatea de suprafaţă, o maimare înălţime a plantelor, o mai mare producţie de masăuscată (Bates-1911, citat de Frank, (1976), Radke-1976);• evitarea culcării culturilor în timpul sezonului de vegetaţie,în special a celor de foioase, fenomen care îngreuneazăşi scumpeşte mult lucrările de recoltare şi, chiarreduce mărimea recoltei.73