Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăPentru programele privind educaţia şi conştientizarea publicului,protecţia mediului, reducerea impactului asupraatmosferei, apei şi solului, monitorizarea calităţii aerului,monitorizări, studii şi cercetări în domeniul protecţiei mediului,pădurilor şi apelor, monitorizare a calităţii aerului,conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturaleprotejate s-au acordat 340 milioane lei, reprezentând 6,2%din totalul fondurilor aprobate. Importanţa şi diversitateadomeniilor pentru care au fost stabilite justifică prevederealor. Dar experienţa în cheltuirea unor fonduri care trebuiausă contribuie la mai buna organizare a gospodăririi pădurilorcere ca exigenţa la acordarea acestor fonduri să fie mai maredecât la alte programe.La numirea sa ca ministru al Ministerului Mediului şi Pădurilor,dl Borbely a evaluat la 1,5 – 2 miliarde euro anualresursele ce se pot obţine prin vinderea certificatelor devaloare. S-au prezentat posibilităţile mari de valorificare şiinformaţii despre tratative duse cu firme japoneze şi spaniole,dar această resursă nu figurează în programele de mediu.Lipsa de transparenţă privind tranzacţiile ce au loc, destinaţiaacestor fonduri şi grupurile de interese care se ocupă şide această sursă de finanţare demonstrează că ea constituiemai curând o sursă pentru campania electorală. Lipsa detransparenţă este totală.9. PropuneriPentru rezolvarea complexelor probleme care au fost dezbătuteîn consfătuire, este necesar ca Ministerul Mediului şiPădurilor să dispună de un Consiliu Superior al Pădurilor,având atribuţii similare cu cele ale Consiliului superior silvicce s-a constituit ca organ consultativ prin Legea AdministrăriiPădurilor din 1930 (o dată cu crearea C.A.P.S.). Acesta eracompus din reprezentanţii tuturor ramurilor silviculturii şiai economiei agricole. Prin compunerea şi funcţionarea sa îndouă sesiuni anuale, acest organ a devenit un adevărat paralamental silviculturii. Prin acest Consiliu superior silvic sealcătuia un program complet pentru întreaga problemă silvică,armonizată cu problemele economiei.Subliniem că şi la nivelul Comisiei Europene funcţionează„comitetul consultativ pentru păduri” compus din reprezentanţiai organizaţiilor care deţin păduri (private sau publice),ai industriei forestiere, O.N.G.-uri de mediu, sindicate, grupuride consumatori.Până la legiferarea Consiliului Superior al Pădurilor, propunemca prin ordin al Ministrului să se instituie un secretariatconsultativ care să cuprindă şi principalele asociaţii şiinstituţii reprezentative profesional pentru păduri, prin careministrul să cunoască poblemele actuale şi propunerile pentrurezolvarea imediată sau de perspectivă. În lipsa unui asemeneaorganism, s-au acumulat măsuri şi legi necorespunzătoarecare au adus pădurile în actuala situaţie.Institut European pentru Păduri, Mediu şi Faună înRomânia.Ţinând seama de ciclul îndelungat de viaţă şi producţie al pădurilor,soluţiile tehnice, legislaţia şi programele pentru silviculturătrebuie bine fundamentate ştiinţific. Această obligaţierevine Uniunii Europene prin stabilirea de reglementăriobligatorii pentru păduri şi economia forestieră. Pentruelaborarea acestor reglementări este necesar să fie creat deurgenţă Institutul European pentru Păduri, Mediu şi Faună.Municipiul Braşov dispune de Universitatea Transilvania”,constituită din facultăţi, personal universitar şi bază logisticăde specialitate, recunoscute pe plan european.Actuala Universitate „Transilvania” este cel mai important şicomplex centru de învăţământ superior din Europa pentrusilvicultură, vânătoare şi exploatarea lemnului, precum şi îndomeniul industrializării produselor finite şi a mobilei.Această universitate, împreună cu personalul şi baza logisticăa Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, poate figaranţia pentru crearea Institutului European pentru Păduri,Faună şi Mediu în România, acesta având capacitateade a fundamenta ştiinţific politicile, strategiile, programeleşi normele tehnice pentru dezvoltarea pădurilor, în corelarecu economia forestieră. Cu un sprijin important poate contribuiMinisterul Mediului, care deţine secretariatul permanental Convenţiei Carpatice, cu sediul tot la Braşov, avândca obiectiv şi conservarea biodiversităţii pădurilor şi fauneiCarpaţilor. Faptul că în Austria şi Finlanda există asemeneainstitute care colaborează cu Facultatea de Silvicultură dinBraşov şi cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, acestanu constituie un motiv justificat ştiinţific, economic saude politică forestieră, pentru ca România să renunţe la unasemenea institut. Propunem ca MMP să reanalizeze aceastărenunţare expusă în consfătuire.Muzeul de la Posada pentru Vânătoare şi PăduriVânatul, la fel ca şi pădurile, în primii ani după cel de-AlDoilea Război Mondial, a fost refăcut şi s-au atins efectiveleoptime, astfel că, pe plan european, România a ajuns să fieconsiderată ca ţara cu cel mai bogat şi diversificat vânat dinEuropa. Această realizare se datorează faptului că, încă de laînfiinţarea Ministerului Silviculturii, a avut cea mai strânsăcolaborare cu Asociaţia Generală a Vânătorilor şi PescarilorSportivi, iar inspectoratele şi ocoalele silvice cu asociaţiile devânătoare din teren. Paza, ocrotirea şi gospodărirea vânatuluiau fost încredinţate ocoalelor şi inspectoratelor silvice. Laconsfătuire s-a propus ca Muzeul de Vânătoare de la Posadasă devină muzeu al vânătorii şi pădurilor. Ar fi o realizare importantă,iar datorită exponatelor şi materialului documentarde care se dispune, prestigiul acestui muzeu ar creşte, elputând să devină un punct de referinţă în circuitul ştiinţific,profesional şi turistic.■132