Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăDiametrul maxim de 1,15 m (la 1,3 m înălţime) a fost măsuratşi pe culmea dintre u.a. 37 şi 38 (fig.11.).stabilite de Biriş, Radu, Doniţă şi Cenuşă, 2000: naturalitate,o suprafaţă de 350 ha, diversitate structurală şi de vârstă aarborilor şi arboretelor, prezenţa lemnului mort (fig.13.) şiexistenţa unor limite naturale.Fig.11. Exemplar de fag cu diametrul de 1,15 mSpecimen of beech with a diameter of 1.15 mExemplare de fag cu diametre mai mari de 1 m şi anume 1,02sau 1,07 s-au întâlnit în mod curent în parcela 37.Cu excepţiaunor exemplare cu nişte gâlme enorme (fig.12.) starea sanitarăa fagului era foarte bună.7. ConcluziiFig. 12. Cancer la un exemplar de fagSpecimen of beech with cancerAvând în vedere valoarea ecologică şi importanţa inestimabilăa brădeto-făgetului de la Şinca Veche, aceasta se înscrie în„Cartea de onoare” a silviculturii naţionale fiind o bijuterie apatrimoniului nostru forestier, care trebuie trecută, cu maximăurgenţă, în regim de ocrotire şi conservare.Brădeto-făgetul de la Şinca Veche se încadrează în categoriapădurilor naturale (Machado, 2004, citat de Radu S., CoandăC., 2011), îndeplinind criteriile de selecţie a pădurilor virgineFig.13. Lemn mort în UB Şinca VecheDead wood in UB Şinca VechePădurea seculară de la Şinca Veche, cuprinzând cei mai înalţiarbori din România: un brad de 58 m înălţime şi un fag de51m înălţime, se propune pentru cercetări ştiinţifice privindevaluarea ecologică a pădurilor virgine, după criteriile şi indicatoriidescrişi de Radu S., Coandă C., Biriş I. A., în revistade Silvicultură şi Cinegetică 28/2011.Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – Staţiunea Braşovva sprijinii WWF –ul în declararea pădurii seculare dela Şinca Veche ca rezervaţie naturală şi în asigurarea unorcompensaţii reale pentru proprietarii acestor arii protejate.Desigur, în România există mai multe exemplare „remarcabileprin dimensiunile excepţionale” cum sunt cele de braddin Bucovina, Maramureş – Strâmbu Băiuţi, bazinul superioraş Mureşului, de la Curbura Carpaţilor – Vâforâta (BâscaMare), Caşoca, Valea Prahovei şi din vestul ţării (Valea Poneasca,Valea Nădragului, Poiana Ruscă) sau cele de fag dinSubcarpaţii Moldovei, în special Ocolul Silvic Fântânele – Bacău,din Ciucaş, Bucegi, Perşani, Vâlcan, Parâng şi mai alesdin Banat – Valea Nerei, Valea Cernei (Stănescu V., ŞofleteaN., 1998), dar până la identificarea şi măsurarea precisă a dimensiuniloracestora, brazii şi fagii de la Şinca Veche pot ficonsideraţi cei mai înalţi din ţara noastră.8. PropuneriCele mai înalte exemplare de Abies Alba Mill. (58 m) şi Fagussylvatica (51 m) din România şi poate şi din Europa necesită:• măsuri speciale de conservare şi protecţie printr-o împrejmuire;• însemnarea lor printr-un inel galben la înălţimea pieptuluişi afişarea pe o placă indicatoare ecologică (ne bătutăîn cuie pe arbori) a performanţelor biometrice: înălţimeatotală din care elagată, circumferinţa şi diametrultrunchiului;40