<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi CinegeticăTidsskrift,100,1 (Skoveteknisk Inst.)Stepanov, A.M., 1986: Lesomelioraţiia oroşaemogo polea. Lesnoie H-vo,39,10.Stonoga, N.P., 1970: Ekonomiceskoe znacenie lesnâh polos v oroşaemomzemledelie. În:Sbornik „Voprosî Lesovodstva i Agroleso-Melioraţii”.Ed.Urojai,Kiev.Şaripov, V.G.,1986: Vliianie irrigaţionâh nasajdenii na isparenie s vodnoipoverhnosti. Lesnoie Hoziaistvo,39,8.Vasiliev, M.E., 1979: Rol, lesnâh polos v pocivozaşcitnoi sisteme zemledeliav Kazahstane. Lesn.H-vo,32,5.Vinogradov, V.N., 1983: Sovremennâe problemî agrolesomelioraţii.Lesn.H-vo ,36,8.Wendt, C.W. ş.a., 1970: Soil water evaporation.În:Evapotranspiration inthe Great Plains. Res. Com.Gr.Pl.Agric. Council Publ.nr.50F.A.O. 1962: Influence exercee par la foret sur son milieu. Ed.FAO-RomeAbstractEvaluation of economical and environmental efficiency of field protection forest beltsThe main effect of the forest shelterbelts on agricultural lands, specialy in the dry years, is the amelioration of the cropmicroclimate; on his turn, this is modifying the relations between the plant and the water regime.The modification of the microclimate is achieved, first of all, by the decrease of the wind`s speed and force with a directinfluence on snow management during the winter and on the water evaporation from the soil surface during the summer.Summarizing the yield differences as a result of the forest shelterbelts, the data collected on long periods, including normal,medium and dry years and on very big protected agricultural lands showed a surplus yield of 16-25% compare withthe unprotected lands.The shelterbelts are more efficient during the dry years; the snowmanagement during the winter is more than the summerinfluences; they are more efficient than the pure agrotehnical proceedings; they are a necessary attribute on irrigated lands,improving the efficiency of the irrigation and decreasing the quantity of the necessary water.The shelterbelts are producing considerable quantities of wood (very important for the plain dry regions) fruits, they giveshelter for wildlife, useful insects and birds. They ameliorate the environment, the landscape, the life conditions for thepeople in theses severe natural conditions of the dry regions.Keywords: forest shelterbelts, unprotected lands, ameliorate, landscape.78
Anul XVI | Nr. 28 | 2011Protecţia pădurilorRăspunsul dăunătorului Hylobius abietisL. faţă de diferiţi atractanţi naturali sausinteticiMarius Ureche1. IntroducereNr.crt.OcolulsilvicU.P.u.a.Răspunsul gândacilor faţă de diferiţi atractanţi naturali sausintetici depind de faza din ciclul lor de dezvoltare (Nordenhem& Eidmann, 1991). Gândacii tineri ce apar toamnadin leagănele pupale răspund în mică măsură la nadelesintetice (Nordlander & Eidmann, 1991; Zumr et al., 1995;Olenici & Olenici, 2002) fiind în schimb atraşi de materialelenaturale, acest fapt datorându-se schimbării comportamentuluigândacilor care sunt în căutarea hranei necesare treceriiperioadei de iarnă. Începând cu anul 1986, odată cu descoperireaefectului atractant exercitat de sinergismul a douăsubstanţe, alpha-pinenul şi etanolul (Tilles et al., 1986), s-auefectuat diverse cercetări de atragere a acestui dăunătoruluifolosind capcane amorsate cu astfel de nade.În ceea ce priveşte preferinţa gândacilor faţă de diferite speciide răşinoase, literatura de specialitate menţionează peprimul loc pinul, în special pinul silvestru, urmat de molid(Zumr, 1989, Leather et al., 1994, citaţi de Olenici & Olenici,2003; Langström, 1982; von Sydow & Birgersson, 1997),apoi de larice şi duglas (Wilson & Day, 1995; Olenici & Olenici,2003).Cercetările cu privire la eficienţa capcanelor amorsate cu materialenaturale (bile de lemn de diferite specii) şi cu atractanţisintetici (alpha-pinen şi etanol) au scos la iveală rezultatecontradictorii (Tilles et al., 1986; Zumr & Starý, 1992;Zumr et al., 1995; Wilson & Day, 1995).2. Materiale şi metodăDeoarece gândacii de H. abietis sunt atraşi atât la nade sinteticecât şi la cele naturale, scopul cercetărilor întreprinse estede a observa răspunsul acestora faţă de diferiţi atractanţi naturalisau sintetici prin capturarea acestora la curse cu astfelde nade. Pentru acest experiment am ales trei suprafeţe dincadrul O.S. Bistra aflate în primul an după tăierea vechiuluiarboret «A+1», caracteristicile acestora fiind prezentate întab. 1. Capcanele cu aceste nade s-au amplasat în data de 26aprilie 2007 în parcelele 41 A şi 41B, iar în parcela 39A în 25aprilie 2007, observaţiile desfăşurându-se pe o perioadă de 6săptămâni. În fiecare din cele trei suprafeţe s-au amplasat unnumăr de 6 capcane tubulare amorsate astfel:Tab.1. Principalele caracteristici ale suprafeţelor în care s-au făcut cercetări în anul 2007The main characteristics of areas where research works has been performed in 2007Suprafaţatotală(ha)T.S. T.P. SolSuprafaţăparchet-ha-Altitudine(m)PoziţiapeversantExpoziţiePanta(g)Compoziţiafostuluiarboret0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141 Bistra III 39A 20,2 3,0 2332 1151 3301 1200-15002 Bistra III 41A 20,3 3,0 2332 1151 3301 1350-1400mij. SE 24 10 Mosup. V 30 10 Mo3 Bistra III 41B 2,4 1,0 2332 1151 3301 1400 mij. V 30 10 MoObservaţiiTăiere rasă în X-XII 2005. Pe suprafaţaparcelei s-au mai extras arbori atacaţipe picior în anul 2005 şi 2006.Tăiere rasă în II-V 2006. Pe suprafaţaparcelei s-au mai extras arbori atacaţipe picior în anul 2004 şi 2005Tăiere rasă VII-XI 2005. În parcelă s-aplantat în anul 2002 o sup. de 1,4 haa. bile din lemn de pin silvestru;b. bile din lemn de pin silvestru în asociere cu etanol;c. bile din lemn de molid;d. bile din lemn de molid în asociere cu etanol;e. nadă sintetică produsă de Institutul de chimie „RalucaRipan” pe bază de alpha-pinen şi etanol;79