<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegetică• Instruirea practică şi teoretică a custozilor de arii protejateşi a ONG-urilor, pentru protecţia, conservarea saureconstrucţia ecologică;• Ghidul ecoturistului în ariile protejate;• Ierarhizarea şi depistarea arborilor periculoşi din zoneverzi, păduri urbane şi arii protejate;• Certificarea ecologică a plantelor medicinale din zonelepoluate.La nivelul filialelor Societăţii „<strong>Progresul</strong> <strong>Silvic</strong>”se remarcă:• Colaborarea fructuoasă dintre Filiala Baia Mare (dr. ing.M. Leşan) şi Braşov-Covasna (dr. ing. V. Bolea şi dr. ing.D. Chira) la proiectarea şi realizarea Proiectului de ReconstrucţieEcologică a Căstănişurilor de la Baia Mare învaloare de 690.000 roni cu fonduri de la Uniunea Europeană.Acest proiect nu numai că va salva de la dispariţiespecia Castanea sativa infectată de Cryphonectria parasitica, dar prin lemnul subţire rezultat din reconstrucţieecologică va asigura o resursă alternativă de energie şiva readuce în circuitul economic producţia de castane,fructe cunoscute ca „pâinea săracilor” de la Baia Mare;• Extinderea în primăvara 2011 cu 0,23 ha a perdelelor deprotecţie forestieră antifonice şi antipoluante de la KronospanBraşov, proiectate şi cu asistenţa tehnică a specialiştilorde la Filiala Braşov-Covasna (dr. ing. V. Boleaşi dr. ing. D. Chira);• Valorificarea de către inginerii silvici de la Filiala Sibiu(ing. I. Cotârlea) a experimentelor de lungă durată, realizatede specialiştii Filialei Braşov – Covasna (ing. G. Man).În toate filialele din ţară, începând cu Bucureşti, Timişoara,Cluj, Braşov, Sibiu, Iaşi, Baia Mare, inginerii silvici membriiai Filialelor Societăţii „<strong>Progresul</strong> <strong>Silvic</strong>” se vor situa înfruntea acţiunilor de transformare a zonelor verzi în PăduriUrbane şi urmând exemplul oraşelor Stockholm şi Hamburgdeclarate în 2010 şi respectiv 2011 capitale verzi ale Europei,sau a oraşelor Vitoria-Gasteiz (capitala ţării Bascilor din Spania)şi Nantes, care vor fi declarate în 2012 şi respectiv 2013capitale verzi ale Europei, vor sprijini şi impulsiona declarareaacestor oraşe „capitale verzi” ale României.Luând modelul societăţii civile din Bucureşti, care a promovatconceptul de pădure urbană, a „Grupului Român de lucrupentru energie în 2000” care a elaborat lucrarea „Bucureşti– oraşul verde”, a colectivului de urbanişti şi specialişti silvici(V. Ciupa, R.Radoslav, C. Oarcea şi Z. Oarcea) care au realizatprimul „Cadastru verde” al unui oraş ca Timişoara, publicândexcepţionala lucrare: „Timişoara verde” şi având la bazăconceptul de „Pădure Urbană” publicat în revista de <strong>Silvic</strong>ulturăşi Cinegetică nr. 23/2007 (Bolea V., Vasile D.) şi lucrarea:„Plantaţii de arbori şi arbuşti în oraşe şi sate” (Radu S., 1984)inginerii silvici din România pot să-şi arate profesionalismulşi chiar măiestria în „Anul Internaţional al Pădurii – 2011”,începând nobila acţiune de readucere a naturii, atât cât e posibil,în ambianţa noastră urbană.■116
Anul XVI | Nr. 28 | 2011CronicăZiua <strong>Silvic</strong>ultorului – ediţia XXI –în contextul Anului Internaţionalal Pădurilor 2011Valentin BoleaSărbătoarea Zilei <strong>Silvic</strong>ultorului în cea de-a XXI - aediţie, organizată în Poiana Braşov, la 9 iunie 2011 aînceput prin alocuţiunea de bun venit din partea ministruluiMediului şi Pădurilor Laszlo Borbely.Într-o notă jovială şi de încredere în „familia silvicultorilor”,ministrul a conturat contextul în care se desfăşoară ziua silvicultorului:solicitarea creşterii rolului mediului în planuleconomic al ţării; subţierea rezervelor de energie; necesitateaîmbunătăţirii calităţii aerului prin reducerea poluării cu 20%până în 2020; extinderea terenurilor degradate; reducereapersonalului silvic de la RNP de la 34.000 la 19.000 oameni,corelat cu reducerea suprafeţelor de păduri administrate.Precizând că România este cea mai bogată ţară din Europa focalizând„5 din cele 11 regiuni biogeografice continentale: alpină,continentală, pontică, panonică şi stepică”(Stoiculescu,2010) şi că pădurile virgine din România reprezintă „o bogăţieunică în Europa….un patrimoniu cultural mondial de ceamai mare importanţă”(Otto, 1999 citat de Stoiculescu, 2005)ministrul Laszlo Borbely a chemat toţi silvicultorii indiferentde sistemul de stat sau privat în care activează, să aperepădurile ţării şi să le păstreze sănătoase.În acest sens, cu toată criza pe care o traversăm, s-au amintitcâteva date încurajatoare: în 2010 MPD a beneficiat de 6 orimai mulţi bani decât în 2009; suprafaţa pădurilor a crescutcu 0,3% în 2010 faţă de 2009, fondurile pentru împăduririvor creşte de la 200 milioane lai în 2010 la 400 milioane leiîn 2011; prin licitaţiile pentru alocări de bani a Fondurilor devânătoare este asigurată administrarea profesională a acestorape 10 ani; se pot obţine bani pentru împăduriri şi prinproiecte cu fonduri internaţionale; prin reglementările din2006 şi în baza Protocolului cu Ministerul Transporturilorse vor face mai multe perdele de protecţie forestieră a drumurilor,vor creşte valoarea contravenţiilor şi prin proiectulde Lege la care se lucrează, vor intra la infracţiuni şi tăierileilegale de lemne cu volum sub 5 m3 şi se va sprijini RNP - ulsă devină o societate profitabilă.Încurajator a fost şi mesajul d-nei ing. Ildiko Szabo – directorgeneral în MMP, care consideră echipa de specialişti pe careo conduce deosebit de competentă şi activă.Ing. Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilordin România. Conştient de necesitatea ridicării eficienţeiîn economia naţională, opinează pentru o administraţiedurabilă şi completarea cu 40.000 km a reţelei de drumuriforestiere, pentru a pune capăt insuficienţei infrastructuriiforestiere, în cadrul unui program forestier prioritar.Ing. Marian Stoicescu, preşedintele Consilva a anunţat pregătireaîn cadrul Anului Internaţional al Pădurilor – 2011 a FestivaluluiInternaţional al Forestierilor de la Sibiu în august 2011.Dr. ing. Aurel Ungur, vicepreşedinte al Federaţiei pentru ApărareaPădurilor şi secreter general al Asociaţiei Proprietarilorde Păduri din România, (autorul valoroasei lucrări”PădurileRomâniei. Trecut, prezent şi viitor. Politici şi strategii”(2008), bazat pe o vastă experienţă în conducerea destinelorpădurilor româneşti şi pe cunoaşterea aprofundată a realităţilordin ţara noastră), convins de valoarea pădurilor româneştişi de prestigiul Şcolii româneşti de <strong>Silvic</strong>ultură, considerăcă Anul Internaţional al Pădurilor este ideal pentrutransformarea Facultăţii de <strong>Silvic</strong>ultură din Braşov în InstitutEuropean al Pădurilor şi este oportun pentru luarea unormăsuri concrete de transformare a zonelor verzi din Braşovîn păduri urbane, astfel ca Braşovul să devină capitala verdea României şi mai ales constituirea unui Consiliu Naţionalal Pădurilor din România, responsabilă de politica forestierăatât în domeniul de stat cât şi în cel privat.Ing. Gheorghe Gavrilescu – preşedintele Societăţii „<strong>Progresul</strong><strong>Silvic</strong>” adresează silvicultorilor prezenţi în sală: salutulacestei societăţi care constituie factorul principal în realizareapoliticii forestiere din România, îşi exprimă încredereacă inginerii silvici pot administra pădurile ţării în spiritulAnului Internaţional al Pădurilor, adică, eficient şi durabil şilansează chemarea la coeziune a întregului personal silvic,indiferent de culoarea politică şi de natura proprietăţii (veziarticolul: „Chemare la solidaritate a corpului silvic” publicatîn <strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegetică nr. 21/2005).Prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, decanul Facultăţii de <strong>Silvic</strong>ulturăşi Exploatări Forestiere, precizează că în Austriaexistă deja un Institut Forestier European, dar şi la Braşovsunt primiţi în practică studenţi din alte ţări.117