<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi Cinegetică6. Reversul medaliei: regenerărilenaturale, prada cervidelorUnul dintre avantajele bradului alb priveşte uşurinţa cu carese regenerează pe cale naturală. Fapt care reiese şi din rezultateleobţinute în cadrul unei lucrării de diplomă (Teuşan,1993) în munţii Vosges (Franţa).Tab. 2. Repartiţia speciilor forestiere în regenerările naturale din masivulforestier Donon (în %)The distribution of forest species of natural forest regeneration fromforest massive Dononbrad 61paltin 15molid 14fag 8scoruş 1diverse 1Demn de reţinut: din totalul de 61 % la brad, numai 3 % atinseserăînălţimea de 1.80 m.Nu-i îndoială, cauzele sunt multiple. Determinant este însăimpactul cervidelor. Fapt bine cunoscut practicienilor.„Am văzut silvicultori de teren plângând în faţa regenerărilornaturale exterminate după ani de efort(…) pentru ca apoi săizbucnească întru-n strigăt de revoltă, cerând exterminareacerbului“ (Saillet,1980).Pe scurt: conflicte interminabile între pădurari şi vânători.De unde perspectiva de a reveni asupra acestei teme.BibliografieAmmer, Christ. et al.: Gutachten zum Wald-Wildkonflikt. Broşură, 175 p.Guillermoz, P, 1993: Les Sapins Présidents. L’arbre actuel, nr. 5, Janvier.,10993: Institut pour le Développement Forestier.Hockenjos, W., 1993: Tannenbäume. Eine Zukunft für Abies alb. DRW-Verlag Weinbrenner, Leinfelden-Echterdingen.Hockenjos, W., 2004: Weißtanne – Baum des Jahres 2004. AFZ-Der Wald24.Hockenjos, W., 2004: Der Baum des Jahres 2004 aus der Sicht des Forstpraktikers(Teil I) Der Waldwirt,1-2.Hockenjos, W., 2011: Schillertanne – ein Lehrstück. Naturdenkmal amseidenen Faden der Verkehrssicerungspflicht. AFZ-Der Wald 4,Saillet, B., 1980: Les dommages de gibier en forêt vus par un praticien.R.F.F. XXXII-6-.Teuşan, St. M. 1993: La régénération naturelle comme critère d’équilibresylvo-cynégétique dans la Forêt Domaniale du Donon. Mémoire de find’études. Nancy, le 31 mars .Teuşan, A., 1993: Bradul alb: măsura echilibrului silvo-cinegetic (manuscriptinedit).AbstractSilver fir – more than a forest species?Foundation „Baums des Jahres” called with the beginning of 1989 one species wich is a matter of special concern in thatyear. Year 2004 was dedicated to silver fir tree – Abies alba Mill.Silver fir tree is considered more than a forest tree species being rooted not only in soil but also in the soul of people around– fact lived and of author of this paper.In the forest La forêt de la Joux”with 2660 ha lying along Franco-Swiss frontier it was elected in 1923 as „President” ansilver fir 53.3m high, 4.60 m perimeter to 1.5 m high and 38.93 m3 total volume. Arround this silver fir tree takes placesall rustic festivities during the year. When on this exemplary have occured dry branches, cracks in the bark, foam on thetrunk and woodpecker holes, silver fir tree was cut, stems and cones has been taken as souvenir and has been replaced byanother „President”.From the history of „Black Forest” are reminded about the silver fir tree specimens which reached 68 m height used forprincipal mast of the commercial Netherlands fleet, about the phenomenon„Tannensterben” and of the hurricanes whohave destroyed spruce stands and opened unexpected horizons for silver fir tree.On the secular silver fir specimens (600 years) from Bavarian National Park were identified 2159 specimens of insects,grouped into 263 species, showing the great biodiversity of silver fir tree forest ecosystems.Keywords: Silver fir tree, „President”, specimens, biodiversity.68
Anul XVI | Nr. 28 | 2011Perdele forestiereDe la perdelele forestierela sistemele agrosilvice— un tur de orizont —Aurel Teuşan1. IntroducereProfesorul M. Drăcea (1885–1958), român cu renume europeanşi-a îndemnat colegii „să iasă din pădure“, invocând „omie şi unul de motive“. Unul dintre acestea este situaţia geograficăa României, în imediata vecinătate a stepei euro-asiatice.Nu s-a rămas la îndemnuri. Rezultatele cooperării dintreslujitorii pădurii şi experţii agricoli, atât în epoca interbelică,cât şi în primele decenii după război au fost perdelele forestierepentru protecţia câmpului. O realizare instituţionalizată,devenită apoi osatura unui program de refacere ecologică asud-estului României. În vâltorile politice din pragul schimbăriimileniului, proiectele au fost neglijate, abandonate şidate uitării, pentru ca în zilele noastre să fie reactualizate.2. Culturi cu tradiţie şi în GermaniaPrimii pioneri au fost călugări, în special cei din ordinul benedictinilor(ora et labora). Renumit este un cod din 1479,elaborat de Konrad Ayrinschmalz, superiorul mânăstirii Tegernsee(Bavaria).Plantaţii cu arbori şi arbuşti în ogoare cu cereale, zarzavaturi saucartofi au fost experimentate şi în epoca interbelică (prin 1936) înGermania naţional-socialistă, dat fiind străduinţele regimului dea deveni autarh prin recolte de naturi diferite pe aceiaşi suprafaţă.Plantaţiile care întrunesc elemente de natură silvică şi agricolăsunt promovate din 1978 şi pe plan internaţional de cătreWorld Agroforestry Center (Nairobi) sub denumirea desisteme agrosilvice. O evoluţie, care nu poate fi ignorată nicide Germania şi nici de Uniunea Europeană.În bugetul Uniunii Europene, sectorul agro-silvic deţine„partea leului“, anume aproape jumătate din totalul fondurilordisponibile pentru perioada 2007 – 2013. În ultimii ani aavut loc o simplificare a operaţiilor. În acest scop s-au constituitdouă tipuri de Fonduri, anume:• un Fond (EGFL), care garantează un sprijin durabil pentrugospodăriile şi întreprinderile din spaţiul rural. Între alteleşi prin favorizarea desfacerii produselor acestora pe piaţă;• un alt Fond (ELER), în vederea promovării spaţiului ruralprin alte măsuri. În cadrul acestuia sunt prevăzutepentru Germania 8,1 miliarde EURO. O sumă, care esterepartizată, după necesităţi, celor 16 regiuni (pl. Länder,sing. Land) constituente ale Federaţiei. Germania cuprinde14 state şi 2 municipii, anume Berlin şi Hamburg.Fiecare dintre acestea 1 este în mare măsură de sine stătătoareşi în materie de silvcultură.• cercetările s-au bucurat şi de sprijinul financiar al altororganizaţii. Demn de semnalat este aşa numita DeutscheBundesstiftung für Umwelt, înfiinţată în 1990. Ofundaţie care şi-a înscris pe drapel menţinerea echilibruluidintre progresul economic şi protecţia mediuluiambiant. Fondul anual prevăzut pentru proiecte în acestdomeniu se ridică la circa 5 miliarde EURO.3. Mobilizarea ştiinţelor silviceDupă cum era firesc, experimentarea unor sisteme agrosilvicepe terenuri agricole a revenit în primul rând ştiinţelor silvice.Cu titlul de exemplu, redăm în continuare cercetările efectuateîn ultimii ani de două institute ale universităţii Freiburg 2 .Rezultate acestor cercetări au fost obiectul unei şedinţe carea avut loc în cadrul universităţii la 6 octombrie 2010. Reprezentantulministrului de resort competent pentru Baden-Württemberg a profitat de ocazie şi a subliniat importanţasistemelor agrosilvice şi în timpurile istorice trecute.Redăm mai jos câteva din experimentele de până acuma:• Şiruri (perdele) de arbori pe terenuri agricole şi efecteleacestora asupra capacităţii productive a solului.Cercetările din cursul anului 2010 au confirmat multe dintreefectele bine cunoscute ale arborilor în materie de protecţiecontra eroziunilor şi frânarea scurgerii apelor după ploi torenţiale.Cu alte cuvinte: garanţie pentru recolte optimale.1 Baden-Württemberg, Bayern, Berlin, Bremen, Hamburg, Hessen,Mecklemburg-Vorpommern, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen,Brandenburg, Rheinland-Pfalz, Saarland, Sachsen, Sachsen-Anhalt, Schleswig-Holstein,Thüringen.2 Institut für Waldwachstum ( Prof.dr H. Spiecker) şi Institut fürLandespflege (Dr. W. Konold).69