Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegeticăpădurii, capabili să reconstituie Inspectoratele şi Ocoalele silvicede stat, asigurând paza şi protecţia pădurilor şi asistenţătehnică complexă. Pentru asigurarea stabilităţii şi promovăriiprofesionale după capacitatea profesională, acest personalar trebui să fie încadrat în categoria funcţionarilor publici, cenu pot face parte din partide politice – art. 40 din Constituţie.Descentralizarea atribuţiilor şi competenţelor MinisteruluiMediului şi Pădurilor fără consolidarea Inspectoratul silvicşi reconstituirea Ocolului, ca instituţii teritoriale de stat înfiecare judeţ, ar duce la continuarea dezastrului în gospodărireapădurilor şi în final la haos administrativ şi politic.Rolul acestor instituţii ar consta:• Inspectoratul silvic, la nivelul fiecărui judeţ (42 inspectorate),este instituţia de stat pentru implementareaşi controlul aplicării regimului silvic la nivelul administraţieilocale. În colaborare cu Prefectura, ConsiliulJudeţean, Inspectoratul Şcolar, Poliţie, Jandarmerie, elevor acţiona pentru aplicarea legilor, rezolvarea problemelorforestiere locale şi pentru formarea conştiinţeiforestiere în rândul populaţiei. Inspectoratele silvicejudeţene şi ocoalele silvice de stat vor reprezenta statulromân în aplicarea şi gestionarea fondurilor Uniunii Europenepentru programele de politică forestieră, în cadrulregiunilor de dezvoltare.• Ocolul de regim silvic este organul teritorial de stat care,la nivel local, garantează dreptul de proprietate arbitreazăşi reglementează conflictul de interese dintre populaţie,respectiv societate – interesată de dezvoltarea şi existenţapădurii pentru funcţiile de protecţie a mediului şi proprietariide păduri, ce le exploatează, de regulă, pentru profitimediat. Ocoalele silvice ale Regiei Nationale a Pădurilorconstituite ca structură distinctă ar avea statutul deocoale de stat. Situaţia ocoalelor private necesită o analizăaparte, ele fiind constituite prin încălcarea ConstituţieiRomâniei şi a normelor de drept interne şi europene.În condiţiile actuale din România, fără reconstituirea de urgenţăa ocolului de stat, distrugerea pădurilor va continua, abuzurileşi corupţia se vor amplifica. Ocolul de stat pentru aplicarearegimului silvic, înfiinţat în 1930 pentru refacerea pădurilordistruse, a constituit principalul factor în salvarea acestora. ÎnGermania şi în alte ţări, prin ocoale de stat, timp de sute de anis-a introdus disciplina în gospodărirea pădurilor şi s-a formatconştiinţa forestieră a populaţiei. Ele păstrează în continuareaceste funcţii şi după intrarea în Uniunea Europeană.Dacă este voinţă politică, această organizare se poate realizaurgent prin reforma administraţiei pădurilor, cu păstrareacapacităţii de pază, investiţie şi de producţie a Regiei Naţionalea Pădurilor.6. Extinderea suprafeţelor împădurite.Cine şi când va face împăduririlenecesare?Gospodărirea intensivă a pădurilor şi apelor a apărat, timp de50 de ani, România de secete excesive şi inundaţii catastrofale.După perioadele de defrişări masive dintre cele două RăzboaieMondiale, fenomenele de inundaţii catastrofale şi de seceteau bântuit ciclic ţara până în anii 1946-1947. Puterea politică,la cerinţele oamenilor de ştiinţă şi ale specialiştilor din silviculturăşi agricultură, în anul 1948 a creat, pentru prima datăîn România, un minister al pădurilor, iar politica de refacere şidezvoltare a fondului forestier a devenit prioritară.Începând cu anul 1948, fenomenele ciclice de secete şi inundaţiicatastrofale nu s-au mai repetat şi, într-o perioadă de50 de ani de gospodărire intensivă a pădurilor şi a apelor, înRomânia au fost ani normali sau mai ploioşi, dar ani excesivde secetoşi, cu distrugeri de recolte şi înfometarea populaţiei,nu au mai fost. Inundaţii catastrofale, cu victime omeneşti şidistrugeri materiale, s-au produs numai în anul 1971, datoritătăierilor forţate în masivele păduroase din bazinele râurilorce au provocat inundaţiile.La această normalitate climatică a contribuit împădurireaunei suprafeţe de circa 2,5 milioane hectare pe suprafeţerămase goale din perioada interbelică refacerea de păduridegradate, corecţia torenţilor şi amenajările de albii (fig.7-9),plantările masive de perdele de protecţie (fig.10-11), astfel căs-a ajuns la o suprafaţă de circa 7 milioane hectare păduri şivegetaţie forestieră cu funcţie de protecţie a apei, solului şiapărare de vânturi. Iar în zonele cele mai afectate de secetăale ţării, reţeaua de lacuri naturale, alături de cele de intereshidroenergetic, pentru alimentări cu apă, pentru pisciculturăetc. şi mai ales umiditatea permanentă din sol şi atmosferă,asigurată de cele circa 3,5 milioane hectare de terenuriagricole udate prin irigaţii şi apa din canalele de reglare aexcesului de ape, au creat un climat cu umiditate normală.Timp de o jumătate de secol în România s-a instaurat şi menţinutun adevărat microclimat cu un regim aproape normalal apelor, fără calamităţi, inundaţii şi secete catastrofale. Actualeleschimbări radicale de climat sunt consecinţe ale defrişărilormasive de păduri, perdele de protecţie şi ale abandonăriilucrărilor de irigaţii şi îmbunătăţirii funciare.Fig. 7. Proces de eroziune în jud. Vrancea (Foto Bogdan N)Erosion process in VranceaFig. 8. Lucrări de împădurire pe terenuri degradate în jud. Vrancea(Foto Untaru E.)Afforestation on degraded lands in Vrancea128