Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conservarea naturiiAspecte ale calităţii aerului (UPVI BârsaGroşet, ua 59 şi ua 60) din Parcul NaţionalPiatra Craiului în anul 2009Diana Vasile, Valentin Bolea, George Sârbu, Livia Boieru1. IntroducereRăspândit în ţinuturile centrale, meridionale şi septentrionaleale Europei, molidul ocupă în România 1,43 milioaneha, adică aproximativ 22% din suprafaţa păduroasă a ţării.Molidul, pe lângă etajul fitoclimatic al molidişurilor, coboarăîn amestecurile de răşinoase cu fag şi urcă deasupra rariştilorsubalpine, în golul de munte, sub formă de exemplareizolate.Fiind una din cele mai răspândite specii ale Europei (dupăpinul silvestru) şi acumulând în ace elementele minerale dinaer întregul an, este un arbore bioacumulator foarte indicatpentru reţelele de biosupraveghere a calităţii aerului.Fig. 1. Eşantioane de molidSamples of spruceAvând o înrădăcinare superficială, tipic trasantă, moliduleste afectat puternic, atât de poluarea din aer, cât şi de noxelecare contaminează straturile superficiale ale solului.Acele mai puţin persistente decât la brad (5-7 ani), conferămolidului o mai mare rezistenţă faţă de vătămările provocatede poluanţii sedimentabili.În cazul în care există poluare pe frunzele aciculare, de 1-2(2,5) cm lungime, de culoare verde închis, cu vârful brusc îngustatşi terminat într-un mucron, rigide, înţepătoare, dispusespiralat, care stau în perie pe faţa superioară a lujerului,apar necroze inelate care se întind până la extremitatea acului(Bolea, Chira 2008).În urma analizelor făcute în cartierele din Braşov la un numărde 50 molizi (Bolea, 2005), s-au constatat următoarelevalori la metale grele, natriu şi fluor:Tab.1. Conţinutul mediu al elementelor chimice din acele celor50 de molizi bioindicatori în cartierele din BraşovAverage content of chemical elements from 50 ioindicators spruce in thedistrict of BraşovCartiere Fl Na Pb Cu Zn Fe MgSchei 7,42 171,6 3,42 6,17 21,84 116,8 993,2Răcădău 5,94 158,8 4,13 7,10 32,04 181,8 1042,8Noua –Dârste 6,90 404,7 6,86 8,24 39,59 501,4 1274,8Titulescu 9,07 418,8 5,50 13,53 17,88 295,6 1337,0Centru –civic 8,06 698,5 6,53 21,37 19,19 526,0 1387,0Gară–Tractoru 10,12 494,6 5,98 14,16 19,40 494,8 1178,6Astra 13,40 567,7 4,80 11,71 24,93 492,4 1171,0Triaj 8,24 565,8 7,19 10,18 20,54 477,2 1139,2Zizin 9,50 176,2 8,32 10,49 30,79 434,3 1899,8Carierei–Bartolomeu 12,44 706,1 10,19 16,23 19,41 550,7 1121,02. Rezultate şi discuţiiFig. 2. Molid în UP VI ua 59 (Foto original)Norway spruce in UP VI ua 592.1. Conţinutul în cadmiu al acelor de molidDupă Bergmann (1992), Fiedler şi Höhne (1985) şi Bonneau(1987), conţinutul de cadmiu sub 0,5 ppm se consideră în limiteacceptabile, peste 0,5 ppm – care este pragul de toxicitatese consideră exces.53