Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011diferenţe în administrarea durabilă a pădurilor”. Romsilvatrebuie să devină o societate care să aibă profit. Trebuie săgăsim soluţii pentru cele peste 300 de mii de hectare de pădureneadministrate momentan”.Extinderea suprafeţelor împădurite: „Sperăm să plantămcât mai multe perdele forestiere de protecţie în România“.„MMP a alocat, în 2010, de 6 ori mai mulţi bani faţă deanul 2009 pentru împăduriri, iar anul acesta s-au alocat maimulte fonduri decât în anul trecut. Trebuie să avem rezultate.În 2010, fondul forestier a crescut cu 0,3%. Este puţin, însăfondurile alocate în ultima perioadă sperăm că vor contribuila creşterea suprafeţei de păduri”.Legislaţia forestieră: „În anul 2010, MMP a modificatlegislaţia şi a introdus sancţiuni drastice pentru o arie mailargă de abateri, făcându-se paşi importanţi în privinţa legislaţieipentru stoparea furturilor. În acest moment, avem înavizare un act normativ prin care furtul de lemne, indiferentde cantitate, va fi pedepsit penal, nu numai cazurile în careeste depăşită cantitatea de 5 mc”.Fonduri pentru mediu: „Un ochi plânge şi altul râde“, iarulterior a făcut remarca „Ministerul mediului a primit fondurila egalitate cu dna Udrea”.În continuare, lucrările au fost conduse de secretarul de statCristian Apostol care, cu tact şi competenţă, a asigurat dezbatericonstructive, aprofundate cu argumente pro şi contra,din care s-au conturat probleme de importanţă deosebităpentru „Păduri pentru oameni”, tema sub care se desfăşoarăacţiunile Organizaţiei Naţiunilor Unite în Anul Internaţionalal pădurilor. „Păduri pentru oameni” este prima consfătuirede la crearea acualului Minister al Mediului şi al Pădurilorla care, în afară de instituţiile care răspund de apărareaşi gospodărirea pădurilor, au participat şi reprezentanţii societăţiicivile, precum şi reprezentanţii Academiei Române şiai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.Personal am expus consideraţiile mele privind actuala situaţieîn care se găsesc pădurile României şi am făcut propuneripentru viitor şi, pe problemele dezbătute, am încercatsă prezentăm soluţii la întebarea pe care o pun proprietariide păduri.sale, U.E. este obligată să propună intervenţii pentru salvarea,apărarea şi dezvoltarea pădurilor, stabilind cauzele distrugerilorşi măsurile urgente ce se impun.Fotogramele evidenţiază distrugerile masive mai ales în păduricare erau ocrotite prin legi speciale, ca monumente alenaturii şi rezervaţii, păduri de protecţie a apelor, a solului, precumşi „Pădurile de protecţie deosebită de interes social” dinjurul Municipiului Bucureşti şi ale capitalelor de judeţe. Sutelede articole şi reportaje din mass-media subliniază, de asemenea,tragedia pădurilor din România. Degradarea pădurilor acontribuit semnificativ la provocarea unor calamităţi catastrofale,sute de victime omeneşti , pagube de mii de miliarde deeuro, prin pierderi de gospodării, animale, drumuri, poduri ş.a.Fig. 1-2. Alunecare de teren Ticoş-Floarea, co. Bicazul Ardelean (sus), 2.O fostă pădure de gorun – jud. Sălaj (jos) 1 – Landslide Ticoş-Floarea,co. Bicazul Ardelean; 2 – An ex sessile oak forest2. Cine apără pădurile României?2.1. Gospodărirea pădurilor. Ce se poate facepentru salvarea lor?Până în anul 1990, prin structură, biodiversitatea speciilor,funcţionalitate, productivitatea superioară şi calitatea lemnului,pădurile României erau considerate dintre cele maivaloroase păduri din Europa. După anul 1990 a avut loc ocontinuă degradare şi distrugere a pădurilor, însoţită de abuzurişi acte de corupţie.Situaţia pădurilor şi a mediului continuă să fie deosebit degravă. S-au defrişat păduri apreciate (de Banca Mondialăprin aerofotograme, de M.A.P.D.R.) la peste 350.000 hectare,România fiind singura ţară din Europa în care suprafaţapădurilor s-a redus în permanenţă, iar fenomenele de deşertificaresunt active. În ultimii anii sunt afectate funcţiile deprotecţie a mediului şi din alte ţări europene. Prin atribuţiileFig. 3-4. Viitură pe pr. Urlătoarea şi V. Babei – 1999 Buşteni, jud. Prahova(sus), Locuinţe distruse Poiana Mărului, pr. Şinca (jos)3 – High flood on the creek Urlătoarea and V. Babei; 4 – Destroyed housesPoaian Mărului, creek Şinca123