Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegeticăcu PV, luând în considerare gradul de naturalitate (autenticitate),o suprafaţă minimă de 50 ha, diversitatea structuralăşi de vârstă a arborilor şi arboretelor, prezenţa lemnuluimort şi existenţa unor limite naturale.dar şi ale cercetătorilor români (Radu, 1996; Giurgiu, 1999;Stoiculescu, 1999), ele merită a fi desemnate ca Situri ale PatrimoniuluiNatural European şi chiar Mondial.Fig. 2. Ghidul metodologicGuide book of criteria for the selection and ecological assessment ofvirgin forestsConcomitent pentru descrierile standard, evaluarea ecologică,clasificarea şi ierarhizarea pădurilor selectate ca PV, s-aufolosit 4 serii de indicatori principali, referitori la: 1). Gradulde naturalitate, suprafaţa şi limitele; 2). Reprezentativitatea,diversitatea biologică şi absenţa unor pericole potenţialepentru naturalitatea şi continuitatea acestor păduri; 3). Numărulspeciilor protejate şi/sau ameninţate, ca şi valoarea resurselorgenetice din aceste păduri şi 4). Accesibilitatea, stabilitateaşi existenţa unor zone tampon în jurul PV selectate.Este cunoscut faptul că, ulterior, gradul de naturalitate, compoziţiaspeciilor de arbori, speciile cu statut vulnerabil şi prezenţalemnului mort au fost atestaţi ca indicatori ai Managementuluidurabil al pădurilor de către Conferinţele Miniştrilorprivind Protecţia Pădurilor din Europa (MCPFE 2002,2003) la care ţara noastră a participat la nivel corespunzător.Pe baza metodologiei amintite, proiectul PINMATRA 4 s-a încheiatîn anul 2004, iar rezultatul final al inventarierii a fostdescrierea, evaluarea şi cartarea a 3402 situri/poligoane cusuprafaţa >50 ha, ce însumau o suprafaţă totală de 218.494ha PV, existente la acea dată în România (Biriş & Veen (eds)2005). Datorită acestei suprafeţe notabile – în care nu au fostincluse grupurile de u.a. cu suprafeţe mai mici de 50 ha – Româniaeste ţara cu cea mai mare întindere de PV din Europa(cu excepţia Rusiei). Totodată, datorită gradului lor înalt denaturalitate, a diversităţii lor specifice, a amplitudinii altitudinaleşi, nu în ultimul rând, a prezenţei unor populaţiifaunistice (de urşi, lupi, cerbi, vulturi, cocoşi de munte, ciocănitoriş.a.), emblematice şi specifice acestui tip de păduri,PV din România au căpătat o importanţă europeană şi chiarmondială şi, aşa cum se subliniază în raportul final al proiectului,în articolele experţilor străini menţionaţi anterior,aplică pădurilor selectate şi servesc la stabilirea valorii lor (biologice,ecologice, ştiinţifice etc.) şi la ierarhizarea lor cu ajutorul unorindicatori cantitativi sau descriptivi.4 Proiecte PINMATRA similare s-au derulat în anii următori înBulgaria şi Ucraina şi, demn de menţionat, este faptul că metodologiade inventariere şi evaluare elaborată de noi a fost preluată înmare măsură şi de vecinii noştri de la sud.Fig. 3. Pădure virgină de fag în Rezervaţia „Izvoarele Nerei” din ParculNaţional „Semenic – Cheile Caraşului”, iunie 2005 (Foto B. Boisson)Old – growth Beech Forest „Nera’s Sources”(Semenic – Cheile CaraşuluiNational Park)Fig. 4. Pădure virgină de brad, molid şi fag în Rezervaţia „Gemenele”din Parcul Naţional Retezat (Foto J. T. de Smidt)Old-growth Silver fir, Norway spruce and European beech Forest– Gemenele Reserve, Retezat National Park Pe parcursulproiectului, precum şi în continuare, s-au elaborat şi publicatşi alte broşuri, articole şi materiale documentare privind PVdin România de către: Biriş, Doniţă, 2002; Biriş, Radu, Coandă,2002; Radu, 2004; Radu et al., 2004; Radu, Boisson, 2007.Fig. 5. Broşuri de popularizare a pădurilor virgineThe booklets: „Romania’s old-growth Forests: Myth or Reality” and“Nature’s Sanctuaries and Biodiversity’s Treasures”32