Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011AniversareCercetătorul Mihai Gh. GavaAurel AmzicăDeşi muscelean după originea părinţilor, împrejurărilevieţii au hotărât ca MIHAI Gh. GAVA să se nască pemeleaguri bihorene, în localitatea Spinuş, la 19 noiembrie1928, tatăl său, subofiţer de jandarmi, fiind folositca şef de post acolo unde ţara avea nevoie de oameni destoinici,devotaţi şi cu simţul măsurii. Ca urmare a ,,stabilităţii”serviciului tatălui său, între anii 1934 şi 1939,ca elev de şcoală primară, trece succesiv prinlocalităţile Şişterea şi Săcuieni din judeţul Bihorşi Albeşti- Muscel. Ca mulţi dintre primiiintelectuali ai satelor şi urmând exemplul fraţilormai mari, Mihai începe cursul secundarla Şcoala Normală ,,Iosif Vulcan” din Oradea,unde face doar o singură clasă. Datorită ocupăriiArdealului de Nord de către unguri în1940, familia sa se refugiază în interiorul ţării,iar elevul îşi continuă instruirea, încă şapteclase, la Şcoala Normală ,,Carol I” din Câmpulung–Muscel, unde, în 1947, obţine diplomade învăţător şi unde rămâne încadrat ca pedagogpână în toamna anului 1949, timp în care,în paralel, îşi desăvârşeşte echivalarea studiilor de normalistla Liceul teoretic ,,Dinicu Golescu” din C-lung, susţinându-şiapoi bacalaureatul la Liceul ,,Ion Brătianu” din Piteşti (se întâmplaacest lucru în toamna anului 1948,înainte de mareareformă a învăţământului).Între 1949 şi 1954, urmează cursurile Facultăţii de Silviculturădin Braşov, cu examen de stat în primăvara anului 1954.Obţine titlul de inginer silvic, conferindu-i-se una din cele 4diplome de merit ale promoţiei sale.Din 1966, îşi continuă instruirea profesională prin formadoctoratului, finalizată prin susţinerea tezei în 1972 şi obţinereatitlului de ,,doctor în agronomie”.Fig.1. Dr. ing. Mihai Gh. Gava105Încă de copil, Mihai Gava dădea semne de precocitate şi uşurinţăîn asimilarea cunoştinţelor predate, de cuminţenie bazatăpe bună creştere, de apropiere de copiii de joacă şi deşcoală, de la care a prins limba maghiară. Respectul pentruoamenii în vârstă şi în special faţă de profesori era total. Pemăsură ce anii treceau şi cunoştinţele se acumulau, tânărulGava Mihai promitea să devină un intelectual da marcă şicu înaltă ţinută morală. Atestă afirmaţiile de mai sus rezultateleobţinute în anii de studii, ca şi examenul de diplomă,unde a fost notat cu ,,foarte bine” la absolvirea facultăţii şicu ,,nota 10” la terminarea Şcolii Normale, caz foarte rar întâlnitîn analele acestei instituţii de învăţământ secundarprofesional. Dotarea sa intelectuală, căreia i s-au alăturatcele morale, l-au propulsat printre fruntaşii promoţiei sale.Este cazul să fie reamintit faptul că, în acea perioadă, în societatearomânească începuseră să se facă simţite efecteleabsurdului fenomen al ,,luptei de clasă”. În acest context, cutoate că rezultatele studiilor universitare şiaptitudinile sale îl îndreptăţeau pe tânărul ing.Gava Mihai să aspire la un loc în învăţământulsuperior silvic (care, de altfel, i se promisese),ceea ce s-ar fi tradus prin profesarea meserieide dascăl, căreia îi fusese destinat de la început,conducătorii facultăţii absolvite au găsitun pretext (se va reveni asupra acestui aspect)pentru a-i bloca aşteptările. Nu numai că nu afost repartizat la un loc de muncă ce i s-ar fi cuvenitîn învăţământ, cercetare sau proiectare,dar a fost sacrificat ca o ,,piesă de schimb” pealtarul penibilului fenomen pomenit mai sus.A fost nevoie de multă tenacitate din partea sapentru a reuşi ca, într-o scurtă perioadă, să-şigăsească plasament, prin transfer, într-un post aparţinătordomeniului de cercetare. Integrat în cercetarea silvică, iniţialla Institutul de Cercetări Forestiere (INCEF), devenit înani Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), FilialaBraşov, Mihai Gava va rămâne până la pensionarea sa cacercetător ştiinţific. Pe parcursul celor 35 de ani de activitate,a devenit unul dintre specialiştii de bază ai sectorului. S-aimplicat cu pasiune şi dăruire în toate fazele de dezvoltareale pădurii, de la întemeiere şi până la recoltarea arborilor,aria sa de activitate cuprinzând selectarea seminţelor şi a puieţilor,culturi în pepiniere, împăduriri, operaţiuni culturale,tratamente, elagaj natural şi artificial şi multe altele. A fostutilizat ca responsabil de teme de cercetare, dar şi de colaborator.Studiul procesului de elagaj natural la molid şi aplicareacelui artificial a constituit obiectul tezei de doctorat.Temele de cercetare conduse de către Mihai Gava, ca şi colaborărilesale au fost apreciate de către forurile competenteale sectorului ca având girul unui specialist, căruia îi eraustrăine improvizaţiile, speculaţiile şi compromisurile, concluziilecercetărilor decurgând numai din interpretarea datelorfaptice.Între 1993 şi 1995, ca o reparare târzie a nedreptăţii de larepartizarea din 1954, dr. ing. Mihai Gava a devenit şi cadru