Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegeticălor care, în mod periodic, organizează acţiunile de realizat înprocesul de gestiune în scopul de a le face coerente şi eficace”.În concepţia actuală amenajamentul include:• analizele mediului natural, a necesităţilor economice şisociale, precum şi analiza critică a gestiunii trecute;• sintezele care au ca scop, gruparea informaţiilor rezultatedin analizele precedente, în funcţie de obiectivelealese, alegerea speciilor, determinarea structurii idealea arboretelor. Alegerea tratamentelor şi a criteriilor optimalede exploatare şi în fine, găsirea echilibrului structuriiîn funcţie de tratamente;• pentru organizarea acţiunilor, amenajamentul cuprindeplanificarea tăierilor, evaluarea posibilităţii. Programelepentru menţinerea şi dezvoltarea biodiversităţii, exploatareacinegetică, silvo-pastorală, primirea publicului,favorizarea peisajului, protecţia împotriva risculuinatural fizic, împotriva incendiilor şi a defrişărilor.Documentaţia de gestiune a pădurilor din zona respectivăse încadrează în ansamblul economiei locale şi regionale tratându-seîn ansamblu, odată cu aceasta, pentru care este necesarăparticiparea factorilor interesaţi, care sunt consultaţişi antrenaţi în adoptarea deciziilor.În România, s-a acordat o atenţie deosebită amenajării pădurilorîncă din sec. al XIX-lea, dar amenajându-se păduriinaccesibile, documentaţia întocmită n-a fost folosită şi s-apierdut. Odată cu trecerea tuturor pădurilor în proprietateastatului s-a declanşat o campanie masivă de amenajare, carea reuşit să parcurgă până în 1956 întregul teritoriu al ţării 1 .Această amenajare, cu toate imperfecţiunile ei, a permis săse stabilească în 1959 primul inventar general al pădurilorţării. Pentru a se asigura omogenitatea elaboratelor şi pentrua se compensa lipsa de experienţă a tinerilor amenajişti, s-auelaborat instrucţiuni şi s-a creat Institutul de Studii şi ProiectăriSilvice. Folosirea instrucţiunilor, de altfel necesare, aprezentat inconvenientul de a limita capacitatea de analizăşi au şablonat posibilitatea de sinteză şi de programare a acţiunilorpe care amenajamentul trebuie să le prevadă.Amenajamentul se întocmeşte pe unităţi de producţie pentrupădurile de Stat şi pe proprietari pentru pădurile particulare.El se sprijină pe unităţi de suprafaţă relativ omogene(parcele), bine determinate, iar pădurile sunt clasate în douăgrupe funcţionale 2 : cu rol de producţie şi cu rol de protecţieşi producţie.Amenajamentul se limitează strict la administrarea pădurii,fără să facă încadrarea acestuia în ansamblul local sau regionalsau să se preocupe de valorificarea pădurii sau a produselorei. Nu se ţine nici o evidenţă a veniturilor şi cheltuielilorprovenite din gestionarea pădurii.Examinarea unui amenajament întocmit (de o firmă particularăautorizată, 81 pag. şi 3 hărţi 1/20000) în 2010, pentru opădure particulară (227 ha, jud. Argeş), fără îndoială în con-1 Potrivit concepţiei prof. I.Popescu –Zeletin, amenajarea pădurilorîn perioada 1949-1956 s-a făcut pe MUFB şi MUFG.2 Gr I păduri cu funcţii speciale de protecţie, a căror pondere casuprafaţaă a crescut de la 14,2% în 1956 la 53,3% în 2000; Gr. IIpăduri cu funcţii de producţie şi protecţie.cordanţă cu ultimele instrucţiuni, constituie un exemplu dedocumentaţie ce prezintă o structură prolixă, cu numeroaserepetări şi cu un conţinut neadecvat exigenţelor actuale,consecinţă a obligaţiei de a se conforma unor instrucţiunidepăşite. El nu corespunde concepţiei şi practicilor actualede silvicultură şi nici nevoilor concrete de gestionare a păduriide către un particular: aceleaşi date sunt repetate de maimulte ori, multe pagini sunt goale sau conţin numai titluri;studiul ar fi putut fi concentrat într-un număr mult mai redusde pagini, pe de altă parte completat cu o analiză maiconcretă a ecosistemului şi încadrat în ansamblul local şi regional.Cu titlu de exemplu: descrierea parcelară este şablonşi nu este pe subunităţi mai mici omogene, exploatabilitateaeste stabilită global la 120 de ani şi nu pe specii, se caracterizeazăaccesibilitatea prin densitate ceea ce este totalnesemnificativ. Folosirea indicatorului densitatea reţelei dedrumuri pentru exprimarea accesibilităţii proprietarilor desuprafaţă redusă este o eroare; la densitatea de 22 m/ha arcorespunde o distanţă de colectare de cca. 350 m; din analizahărţilor prezentate, faţă de aşezarea periferică a drumurilor,distanţa maximă se pare a fi peste 500 m şi parţial pentruparcele 20, 21, 22, 27 şi 28 chiar de până la 1 km.În Franţa, dispoziţiile legale prevăd întocmirea de amenajamentepentru pădurile publice supuse regimului silvic.Pentru proprietăţii particulare, prin legea din iulie 2001 sestabilesc trei tipuri de documente, prin care se asigură gestiuneadurabilă:1. Planuri simple de gestiune pentru proprietari mai maride 25 ha;2. Regulamentul tip de gestiune pentru păduri cu suprafeţede 10 la 25 ha;3. Codul de bună practică silvică pentru proprietăţi maimici de 10 ha.Obiectivul lor este să se determine, de o manieră simplificată,cadrul în care să se înscrie gestiunea forestieră pentru a atingeobiectivele economice pe care proprietarul şi le-a propus.Planul simplu de gestiune, ca oricare studiu menit să reglementezegestiunea pe mai mulţi ani, cuprinde trei părţi: a).o parte descriptivă, b). o parte prospectivă şi a treia c). dedirective care se concretizează în programul de gestiune.a. Partea descriptivă se compune din: descrierea administrativăîn care sunt inventariate servituţiile şi obligaţiileproprietarului (obligaţii asumate, dreptul de trecere,scurgerea apelor, peisaje protejate etc.), o hartă detaliatăa pădurii cu indicarea reperelor de limită, a drumurilorşi pistelor deschise în pădure şi din descrierea tehnică şieconomică care prezintă pe parcele, date privind solurileşi vegetaţia forestieră (regimul, speciile, densitatea,numărătoarea şi cubajul arborilor pe clase de vârstă încazul codrului, creşterea curentă). Partea descriptivăeste completată cu condiţiile economice care furnizeazăinformaţi asupra orientării producţiei, posibilităţile devânzare, mâna de lucru locală, valorificarea cinegetică.b. Partea prospectivă cuprinde obiectivele gestiunii economiceşi financiare: producţia de lemn constituie parteaprincipală a venitului forestier, iar ca obiective forestiere,alegerea esenţelor şi a tratamentului care să permită86