Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăÎn prezent I.C.A.S. are capacitatea tehnică, în colaborare cualte instituţii, să determine pe bază de aerofotograme (şi imaginisatelitare) evoluţia stării de degradare a pădurilor princomparaţii între anii 1990, 2000 şi 2008, până în prezent.Introducerea aerofotogrametriei ar face cunoscută stareareală a pădurilor şi s-ar putea acţiona operativ pentru stabilireaşi oprirea actelor de distrugere a pădurilor şi pentruurmărirea reuşitei lucrărilor de împăduriri şi de cultură apădurilor, respectarea amenajamentului şi a regimului silvicîn exploatarea pădurilor ş.a. Fotogramele ar putea prezentadetaliat şi în evoluţie starea unui ocol, a unei parcele, inclusivdiametrul cioatei arborelui exploatat.Nu se cunoaşte suprafaţa reală a pădurilor după ce, prin CodulSilvic din 2008, raportările statistice cuprind şi suprafeţelede vegetaţie forestieră de pe păşunile împădurite. Nus-a clarificat disputa care s-a creat după înfiinţarea ocoalelorprivate pe tema cine gospodăreşte mai bine pădurile şi respectăregimul silvic? Ocoalele Regiei? sau Ocoalele private?.Un studiu comparativ pe ocoale ar fi prezentat situaţia reală,în primul rând din rezervaţii şi din parcurile naturale şi apădurilor de protecţie de interes social din jurul MunicipiuluiBucureşti şi a capitalelor de judeţe. Prefectul Capitalei nua acceptat ca, odată cu prezentarea documentelor de retrocedare,să fie prezentate fotogramele pădurilor ce constituiespaţiul verde al Capitalei.Instituţiile de specialitate europene, din S.U.A. şi din Canadacunosc mai bine, prin aerofotograme, starea pădurilordin România. Autoritatea de Stat pentru Silvicultură, princonvenţia dintre Guvernul şi Parlamentul României, pe de oparte, şi Banca Mondială, pe de altă parte, pentru „Proiectulde Dezvoltare Forestieră privind îmbunătăţirea gestionăriidurabile a pădurilor“, aprobat prin Legea nr. 400/2003, adispus de 25 milioane dolari SUA, din care Federaţia pentruApărarea Pădurilor a propus şi insistat ca o parte să fie folosiţipentru introducerea aerofotogrametriei la toate niveleleadministraţiei pădurilor.Din interese personale şi de grup, banii s-au cheltuit pentruprogramul SUMAL şi pentru promovarea de acte legislativeşi structuri de administrare care au contribuit la distrugereapădurilor, corupţie şi abuzuri. Autorităţile şi instituţiile carerăspund de păduri nu au fost dotate cu un sistem informativbazat pe aerofotogrametrie prin care să se cunoască situaţiareală din teren şi să ia măsurile necesare.Institutul Naţional de Statistică comunică în 31 mai că suprafaţapădurilor României a crescut în anul 2009 cu 0,3%şi este de 6.515.173 ha – 27,3% din suprafaţa ţării. Totodată,Institutul precizează că s-au aplicat prevederile CoduluiSilvic – Legea nr. 46/2008 prin care pădurile cuprind toateterenurile împădurite cu suprafeţele mai mari de 0,25 ha,inclusiv cele din păşunile împădurite. Pentru acestea, CodulSilvic din 1962 şi Codul Silvic – Legea nr. 26/1996 stabileanorme tehnice şi statistice distincte. Actuala metodologiemodifică radical datele privind suprafaţa pădurilor din statisticileoficiale anterioare. Păşunile împădurite dispuneaude o suprafaţă de 830.000 ha, prin care se puneau în valoarepeste 900 mii mc masă lemnoasă.Pentru corectitudine, la suprafaţa pădurilor raportată înaintede adoptarea actualei metodologii (Codul Silvic 2008) trebuiescadăugate suprafeţele din păşunile împădurite. La 6.472mii ha fond forestier – 27,2 % (statistica în 2006) adăugândsuprafeţele de păduri amenajate silvo-pastoral se ajunge lapeste 30 % suprafaţă a pădurilor României. Pădurile care îndeplinescfuncţional rolul de protecţie a mediului şi de producţiede masă lemnoasă nu depăşesc 23-24 % din cele existente.Stabilirea suprafeţelor corecte a pădurilor din România estenecesară pentru stabilirea suprafeţei reale ce trebuie păzită,gospodărită şi împădurită şi este de datoria MinisteruluiMediului şi Pădurilor şi a Institutului Naţional de Statisticăsă facă corecturile şi să le comunice Uniunii Europene.Starea dezastruoasă a pădurilor se datorează în primul rândlegilor promovate, structurilor de administrare a păduriloradoptate, limitarea până la eliminare a atribuţiilor statuluiîn gospodărirea pădurilor şi în economia forestieră, politizareaexcesivă a instituţiilor care au în răspundere administrareapădurilor şi în promovarea pe criterii politice la toatenivelele a personalului silvic.Redresarea situaţiei pădurilor din România nu se poate realizadecât printr-un act politic de reformare a concepţiei îngospodărirea pădurilor, aşa cum a fost, în anul 1930, cândIon Mihalache, ministrul Agriculturii şi Domeniilor (PartidulNaţional Ţărănesc), prin Legea pentru Administraţia Pădurilor,a creat Casa Autonomă a Pădurilor Statului şi DirecţiaRegimului Silvic. Până în anul 1930, datorită demagogieipolitice de după Primul Război Mondial (exproprieri, defrişări,exploatări abuzive, corupţie etc.), pădurile şi-au redussuprafaţa şi au ajuns la un nivel de gospodărire similar celuidin actuala perioadă de tranziţie.Legea pentru Administraţia Pădurilor prevedea ca structurăteritorială de administrare a pădurilor Ocolul Silvic şi Inspectoratulsilvic, instituţii de stat bugetare cu atribuţii decontrol a regulilor de regim silvic, de organizare şi asistenţătehnică pentru lucrările silvice şi ocoalele silvice ale CaseiAutonome a Pădurilor Statului.În 1948, pentru administrarea pădurilor s-au creat Inspectoratesilvice în fiecare judeţ, iar ocoalele private au fost declaratede stat. După 1990, am propus să se revină la structurade administrare din perioada interbelică.Tot printr-un act politic promovat de ministrul agriculturiiVasile Lupu din Partidul National Ţărănesc a început distrugereapădurilor.„Legea Lupu”, Legea nr. 1/2000, la art. 35 prevedea că „odatăcu restituirile de păduri persoanelor private şi juridice, înceteazăobligaţiile Ocoalelor Silvice, ale Regiei Naţionale a Pădurilorde a asigura paza şi asistenţa tehnică pentru acestepăduri”. Prin aplicarea acestei prevederi, practic s-a legalizatdistrugerea pădurilor. Grupurile de interese şi-au creatocoalele private ce aveau ca principal obiectiv exploatareapădurilor şi comercializarea lemnului şi au ca bază înţelegereapolitică dintre U.D.M.R. şi Partidul Naţional ŢărănescCreştin-Democrat.Redresarea pădurilor din România şi gospodărirea durabilăse pot realiza dacă puterea politică va înţelege şiaccepta concepţia modernă a rolului statului şi instituţiilorsale în elaborarea şi implementarea politicilorde apărare şi dezvoltare a pădurilor.124