Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011La consfătuirea privind Anul Internaţional al Pădurii de laBraşov, dl ministru a afirmat interesul pentru împăduriri şipentru accesare de fonduri europene. În acest scop, a acordatîn anul 2010 fonduri mai mari de 4 ori decât în anul 2009şi în acest an mai mari decât anul trecut. Am analizat prevederiledin bugetul pentru mediu prin comparaţie cu necesităţilereale pentru păduri. Prezentăm unele date din carerezultă că situaţia este nesatisfăcătoare, iar priorităţile stabilitepentru utilizarea acestor fonduri sunt în contradicţietotală cu actuala situaţie a fondului forestier din România,cu politicile şi programele Organizaţiei Naţiunilor Unite şiale Uniunii Europene.Nu sunt prevăzute fonduri pentru refacerea perdelelor deprotecţie (menţionate de dl ministru) şi împădurirea suprafeţelordefrişate (circa 350.000 ha) pentru oprirea fenomenelorde deşertificare, obiective ce trebuiesc finanţate cuprioritate.Pentru anul 2011, din bugetul Fondului pentru Mediu de5.540 milioane lei s-au dat aprobări pentru Programul deîmpădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologicăşi gospodărirea durabilă a pădurilor – 5% (275 milioanelei) deşi pentru ca pădurile să-şi îndeplinească funcţiile deprotecţie a mediului şi producţia de masă lemnoasă, este necesarăanual împădurirea a circa 85.000-100.000 hectare înfondul forestier şi în terenurile agricole degradate.Pentru Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediuluiprin realizarea de spaţii verzi în localităţi s-au acordat11% (631 milioane lei), fiind acordate fără o evaluare prealabilăa gradului de poluare şi respectarea normelor pentruzonarea spaţiilor verzi, păduri de protecţie de interes social(HCM 114/1954). Astfel, pe criterii politice electorale s-auacordat în localitatea natală a primului ministru Emil Boc,comuna Răchiţele, situată în mijlocul unui masiv păduros,fonduri pentru spaţii verzi.Programul privind creşterea producţiei de energie din surseregenerabile – 16,5% (916 milioane lei). Investiţiile în împăduririşi energii regenerabile reprezintă numai 33% (1.826milioane lei) din totalul fondurilor alocate, deşi sunt cele maieficiente pentru mediu (reducerea poluării, modificării climatice,protecţia solului, apei, aerului ş.a.), economic (producţiede masă lemnoasă, oxigen, energie ş.a). Aceste investiţii potcontribui efectiv la ieşirea din criza economică şi financiară.Federaţia pentru Apărarea Pădurilor şi Asociaţia Proprietarilorde Păduri din România, în memoriul trimis Guvernului şiMinisterului Mediului şi Pădurilor, au insistat şi asupra eficienţeisociale a acestor investiţii care asigură sute de mii delocuri de muncă pentru personal tehnic şi muncitori, inclusivpentru cei emigraţi. În răspunsul dat, dl ministru Laszlo Borbelyprecizează că Fondul de Mediu „are ca scop susţinereaşi realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediuluişi nu eficienţa economică şi socială”.Această concepţie rezultă şi din alocarea diferenţei de 67%(3.714 milioane lei) din valorea totală a fondului de mediu astfel:• Programul Casa Verde (privind instalarea sistemelor deincălzire care utilizează energie regnerabilă – 736 milioanelei;• Programul privind protecţia resurselor de apă, sistemeintegrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizareşi staţii de epurare – 687 milioane lei;• Programul Rabla (de stimulare a înoirii Parcului auto naţional)– 570 milioane lei;• Programul de realizare a lucrărilor destinate prevenirii,înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse defenomenele meteorologice periculoase a lucrărilor degospodărire a apelor şi pentru refacerea unor obiectiveimportante de infrastructură rutieră şi feroviară – 563milioane lei;• Programul privind gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilorpericuloase – 240 milioane lei;• Programul de refacere a siturilor contaminate istoric –150 milioane lei;• Programul Rabla pentru tractoare (de stimulare a înoiriiParcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate)– 118 milioane lei;• Programul pentru realizarea de lucrări de închidere a iazurilorde decantare din sectorul minier – 80 milioane lei;• Programul privind realizarea de monitorizări, studii şicercetări în domeniul protecţiei mediului, pădurilor şiapelor privind sarcini derivate din acorduri internaţionale,directive europene sau alte reglementări naţionalesau internaţionale, precum şi cercetare-dezvoltare – 75milioane lei;• Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti – 70milioane lei;• Programul privind educaţia şi conştientizarea publiculuiprivind protecţia Mediului – 61 milioane lei;• Programul de reducere a impactului asupra atmosferei,apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului –32 milioane lei;• Programul de dezvoltare şi optimizare a Reţelei Naţionalede Monitorizare a Calităţii Aerului – 20 milioane lei;• Programul privind conservarea biodiversităţii şi administrareaariilor naturale protejate – 0,9 milioane lei.Prioritatea acordată în atribuirea de fonduri se caracterizează prin:Cheltuielile pentru forţa de muncă, tehnologii şi utilaje dinţară sunt reduse, în schimb se poate cheltui pentru importuri,utilaje, comisioane, studii etc. Este cazul programelorCasa Verde, Rabla auto, Rabla tractoare, Piste pentru biciclişti,gestionare deşeuri.Programele pentru lucrările destinate prevenirii, înlăturăriişi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologicepericuloase, protecţia resurselor de apă, refacerea siturilorcontaminate istoric, lucrări de închidere a iazurilor dedecantare constituie surse ale grupurilor de interese şi pentruatragerea de electorat. Cheltuielile din programele princare se opresc alunecările de teren sau se apără infrastructuracăilor ferate şi drumurilor puteau fi prevenite prin paza,exploatarea raţională a pădurilor şi împădurirea curentă asuprafeţelor exploatate. Dar ele constituie surse financiareale grupurilor de interese şi pentru atragerea de electorat înactuala campanie.131