Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Anul XVI | Nr. 28 | 2011Conservarea naturiiExperimente silvice de succes realizate deICAS şi D.S. Sibiu în ultimele trei deceniiIoan Cotârlea1. IntroducereActivitatea Direcţiei Silvice Sibiu se desfăşoară pe o suprafaţăde 120477,7 ha din care 63656.4 ha fond forestier proprietatepublică a statului, iar diferenţa sunt ale unor unităţiadministrative teritoriale, composesorate, biserici, scoli,persoane fizice.Administrarea fondului forestier de la direcţia silvica se faceprin 8 ocoale silvice de stat. Până la apariţia legii retrocedării,Direcţia Silvică Sibiu administra întreaga suprafaţă, proprietarfiind statul român. La ora actuală pe lângă cele 8 ocoaleale statului s-au mai înfiinţat încă 8 ocoale silvice private,care administrează diferenţa de suprafaţă de la 120477.7 ha,la 184134.10 ha.Am făcut această introducere, pentru că o mare parte dinpieţele experimentale despre care voi scrie, se află amplasateîn alte unităţii de producţie şi alte unităţi amenajistice, conformnoilor amenajamente întocmite pe proprietari.2. Substituirea alunişurilor derivate dinşleauri de deal şi gorunetePrima suprafaţă experimentală demonstrativă, a fost instalatăîn U.P. IV Marajdie u.a 12 în anul 1976 din raza OcoluluiSilvic Valea Cibinului de către subsemnatul ing. CotârleaIoan pe atunci Şef de ocol şi dr. ing. Ioan Lupe.Obiectivul era substituirea alunişurilor derivate din şleau dedeal şi gorunete, situate la cca. 600 m altitudine, pe expoziţienordică, înclinare 20-25 O , cu solul brun de pădure, slabpodzolit, mijlociu profund, luto-nisipos pe micaşisturi.Arboretul anterior: crâng compact de alun, cu exemplare rarede gorun, cireş, tei, carpen, plop tremurător, mesteacăn.Specii plantate: gorun, castan, larice, molid, pin strob.La întocmirea noului amenajament pe proprietari, apare înu.a. 312 C este de 7,8 ha cu consistenţa 0,9 clasa a III-a deproducţie.La vârsta de 30 ani diametrele speciilor sunt cuprinse între12-20 cm şi înălţimile 9-13 m cu un volum la ha de 149 m 3 ,iar întreaga suprafaţă amenajistică are 1162 m 3 , fiind propusăla rărituri.3. Reconstrucţia ecologică a zoneilimitrofe drumului TransfăgărăşanEste o temă elaborată de către dr. ing. Traci şi dr. ing. Hanganuîn prezenţa şefului de ocol Gălbincea V. şi a ingineruluiresponsabil cu împăduririle de la Direcţia Silvică Sibiu, BăcişorIoan.Cartarea staţională a fost dificilă, pentru că în urma construiriidrumului, s-au creat noi tipuri de staţiuni, dacă sepot numi aşa, având în componenţă, pământ dislocat, pământamestecat cu steril, numai steril, bolovani de piatră etc.Pentru fiecare situaţie s-a găsit o soluţie de împădurire, respectivpuieţi cu pământ în pungi, puieţi cu pământ în coşuleţeîmpletite, puieţi plantaţi în despicătură, gropi, vetre cugropi, semănături directe. Acestea s-au făcut după ce înaintes-au executat garnisaje, fascinaje, cleionaje simple, cleionajeduble, lucrări din zidărie şi baraje pe pârâul Morarului. S-auexecutat plantaţii şi semănături directe cu molid, brad, paltinde munte, larice, anin alb, anin verde, cătină, etc. În prezent,arboretul este închis şi diametrele sunt cuprinse între14-20 cm, cu înălţimi de 11 m.Rolul de protecţie a solului, a apei, rolul de interes social şicelelalte funcţii sunt îndeplinite.4. Reconstrucţia ecologică amolidişurilor degradate din MunţiiCindrelUna din temele cele mai dificile a fost Reconstrucţia ecologicăa molidişurilor degradate din munţii Cindrel, unde prezenţad-lui dr. ing. Radu Cenuşe şi a d-lui dr. C. Bândiu cuinginerii din OS Valea Cibinului (Cotârlea I., Micu I.,) a făcutca timp de 15 ani, toate aceste arborete să închidă starea demasiv.Au fost înfiinţate pepiniere la faţa locului, unde s-a semănatsămânţa recoltată din zonă, iar puieţii obţinuţi, au fost plantaţila adăpostul cioatelor şi s-au aplicat lucrări de îngrijirespecială (mobilizări, descopleşiri, combateri cu Cervacol sauSilvarom, pungi de nailon pe mugurele terminal etc.). S-aufăcut schimbări de tratamente ale arboretelor bătrâne careexistau în zonă.63