<strong>Revista</strong> de <strong>Silvic</strong>ultură şi CinegeticăStudiul a fost comandat şi plătit de MADR prin proiectul deDezvoltare Forestieră, iar principalele căi de rentabilizareerau chiar în răspunderea Ministerului. Studiul precizeazăcă „RNP poate prelua sarcini pe care le primeşte de la stat,dar pe cheltuiala statului, răspundere care revine ministerului”.Chiar la această consfătuire am insistat pe faptul că,deşi prin art. 97 din Codul <strong>Silvic</strong>, Ministerul are obligaţia dea plăti paza pentru pădurile private ce au suprafeţe sub 30 ha.Ministerul nu a luat nici o măsură. Şi în raportul RNP se aratăcă RNP administrează 23 de parcuri naţionale şi naturalepentru care cheltuieşte anual din resursele proprii 2,5 milioaneeuro. Studiul întocmit arăta că numărul total de angajaţiera de 25.660, iar raportul administraţie/producţie erasimilar cu asociaţiile europene de profil. Personalul RNP s-aredus la 18 700 persoane, prin limitarea fondului de salarii.Este greu să ceri rentabilizare şi profit când măsurile luatete împing la faliment şi lichidare. Codul silvic – Legea nr.46/2008 declară RNP „regie autonomă de interes naţional”,iar H.G. nr. 229/2009 precizează „este regie autonomă deinteres naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritateapublică centrală care răspunde de silvicultură”. În activitateapractică RNP nu a dispus de o autonomie similarăcu aceea a C.A.P.S.-ului şi ingerinţele politice şi birocraţiaministerului tutelar au transformat-o în executantă a unorinterese politice şi de grup. În prezent, singura „autonomie“la care are dreptul este de a-şi reduce personalul şi de a-şi„exterioriza” chiar şi propriile lucrări, deoarece statul, prin„autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură”nu îi acordă fondul de salarii necesar nici pentru activitateaproprie şi prin Legea nr. 100/2011 o exclude şi de la împăduririleterenurilor agricole degradate.Actualul Cod silvic – Legea nr. 46/2008, prin capitolul „Administrareafondului forestier naţional”, stabileşte o adevăratăstrategie prin care Regia Naţională a Pădurilor să fie falimentată,structura de organizare compromisă şi în final ocoaleleR.N.P. să fie declarate private, iar Direcţiile <strong>Silvic</strong>e să devină„Structuri silvice de rang superior“. Practic, prin Structuri <strong>Silvic</strong>ede Rang Superior, având în subordine ocoale private, se urmăreainstaurarea unei structuri de administrare a pădurilorşi de substituire a instituţiilor de stat prin grupurile de interes,care, odată cu restituirea pădurilor, să obţină sedii ale ocoalelorşi ale direcţiilor silvice, cantoane, cabane de vânătoare, mobilier,trofee, arme de vânătoare, armament, mijloace de transport,terenuri de cultură, pepiniere etc., în valoare de multe miliardede euro (mare parte investiţii ale statului român).Sub presiunile MMP, Regia Naţională a Pădurilor a restrânscooperarea şi asocierea cu proprietarii de păduri, obiectivprioritar al C.A.P.S.-lui. Asociaţia Proprietarilor de Păduridin România – A.P.P.R. – persoană juridică de utilitate publicăşi Federaţia pentru Apărarea Pădurilor – F.A.P. practic aufost eliminate de la consultările şi consfătuirile R.N.P-lui şiale Ministerului Mediului şi Pădurilor.Regia Naţională a Pădurilor este implicată în restituirea pădurilorcătre proprietarii de drept. Comisiile comunale şijudeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate sunt deregulă abuzive şi corupte, iar în final puterea politică, prinPrimar şi Prefect, decide obţinerea, respingerea sau amânareaprimirii titlului de proprietate. Sunt cazurile din judeţele126Covasna, Suceava ş.a., unde păduri care legal sunt proprietatede stat, prin decizii abuzive, au fost atribuite unor grofisau mănăstiri, cu toată opoziţia R.N.P.Amplasamentele pentru păduri valoroase sunt atribuite clienteleipolitice, unor persoane din administraţia silvică, poliţie,justiţie, din mass-media, cu funcţii şi răspunderi maimari sau mai mici. În ultimii zece ani, ziarele centrale şi localeau prezentat sute şi mii de asemenea situaţii. S-a produs„teleportarea“ unor păduri fără valoare din zone deluroase,accidentate, fără căi de acces, deţinute în proprietate saucumpărate de indivizi interesaţi, prin transferarea lor RegieiNaţionale a Pădurilor, aceştia primind în „compensaţie” terenuride sute de ori mai valoroase. Presa a prezentat pe largcazurile retrocedărilor de la Snagov, Cernica, Baloteşti, situaţiiledin zonele rezidenţiale de la Măneciu, Valea Doftanei,de fapt în toate judeţele din ţară unde proprietarii au defrişatpădurea retrocedată şi au amplasat vile, restaurante, diverseconstrucţii cu şi fără aprobarea schimbării de folosinţă.S-a constituit o adevarată reţea mafiotă de manipulare a terenurilor,iar adevăraţii proprietari de păduri nu sunt repuşipe suprafeţele la care au dreptul legal. Suprafeţe întinse depăduri au devenit adevărate feude ale „baronilor sau grofilorlocali” ori ale afaceriştilor indigeni şi arabi.După aprobarea Legii nr. 247/2005 şi a Ordonanţei de Urgenţănr. 139/2005, asemenea operaţiuni au luat amploare. Prin corupţie,cel ce obţine legal sau abuziv o pădure, va prelua şi bunurileimobile făcute din investiţiile statului pentru acea pădure:cantoane, case de vânătoare, pepiniere, păstrăvării etc.Pentru eliminarea politizării excesive, prevenirea conflictuluide interese şi promovarea pe criterii profesionale, este necesarsă se adopte principiile de organizare ale Casei Autonomea Pădurilor Statului – înscrise în Legea din 1930 privindCasa Autonomă a Pădurilor Statului, dintre care menţionez:Preşedintele Consiliului de administraţie, Directorul generalşi membrii Consiliului de administraţie să fie numiţi prin decretpe o perioadă limitată de 4-6 ani. Mandatul de membrual Consiliului de administraţie este incompatibil cu acela deparlamentar. Membrii Consiliului de administraţie nu potface parte din vreo întreprindere concurentă sau furnizoare,ori ale cărei interese sunt contrarii cu ale administraţieiCasei Autonome a Pădurilor Statului (ing. Gh. Nedelcovici afost timp de 24 de ani director general al C.A.P.S., la RNP, în18 ani s-au schimbat 9 directori generali). Fără ingerinţe politice,Casa Autonomă a Pădurilor Statului – C.A.P.S. – prinprofesionalism şi stabilitate, a devenit model de gospodărirea pădurilor. Acelaşi rol poate să-l îndeplinească şi Regia Naţionalăa Pădurilor, ca instituţie care administrează pădurileproprietate de stat şi execută prestaţii silvice pentru păduriprivate, dacă statutul său va fi aprobat prin lege de Parlament,nu prin hotărâri sau ordonanţe.Suprafaţa de circa 300-500 de hectare care nu este administratăde ocoale silvice, să fie administrată de Regia Naţionalăa Pădurilor, care să preia şi activitatea ocoalelor silvicefalimentare. Până la înfiinţarea Ocoalelor <strong>Silvic</strong>e de Stat,personalul aferent pazei şi gospodăririi pădurilor să nu fiedisponibilizat, iar dotarea logistică a ocoalelor, sediilor, cantoanelor,mijloacele de transport, armamentul şi muniţiadin dotare să nu fie înstrăinate.
4. Asociaţia Administratorilor dePăduri. Când şi cine va clarificalegalitatea şi eficienţa ocoalelorprivate?La această consfătuire un raport cu date statistice despreactivitatea Asociaţiei Administratorilor de Păduri nu a fostprezentat de direcţia de specialitate din Ministerul Mediuluişi Pădurilor, iar Preşedintele Asociaţiei a prezentat detaliatdificultăţile pe care le întâmpină în desfăşurarea activităţiidatorită birocraţiei şi dezinteresului MMP. Consideraţiile pecare le fac se bazează pe observaţiile a numeroşi membi aiAsociaţiei Proprietarilor de Păduri din România şi pe constatărileprivind starea pădurilor administrate din aceste ocoale.În Romania există 464 de ocoale private infiinţate de persoaneprivate sau juridice , ocolul privat cu cea mai redusăsuprafaţe este de 1280 ha, iar cele mai mari sunt Comăneşti– 24.000 ha, Orşova – 36.100 ha şi Ciuc – 38.000 ha. Majoritateaocoalelor au suprafeţe între 6.000 şi 9.000 ha.În perioada interbelică au existat numai ocoalele private aleUzinelor de Fier Reşita – U.D.R., puternic grup industrial, aleFondului Bisericesc şi Fondului Grăniceresc. Ele administraupăduri valoroase ale Imperiului austro-ungar, care au revenitapoi statului român. Aceste ocoale erau încadrate cu personalatestat, dar marcarea arborilor se făcea de personalulautorităţii silvice de stat. Pădurile Coroanei Regale erau administratede ocoale de stat.Ocoalele private, prin prevederile Codului silvic (art.15) –„sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridicădin momentul înscrierii în Registrul naţional al administratorilorde păduri şi al ocoalelor silvice”. Având ca principalobiectiv exploatarea şi comercializarea lemnului, prin declararealor ca „persoană juridică de interes public”, se încalcănormele legislative interne de constituire a personelor juridiceşi acordarea personalităţii juridice. Sunt încălcate şiprincipiile de drept, creând un regim discriminatoriu faţă detoate celelalte societăţi comerciale care au obiect de activitateexploatarea şi comercializarea lemnului, şi în special faţăde Regia Naţională a Pădurilor.Ocolul privat este înfiinţat de proprietarul de pădure şi exploatarease face pe baza studiilor sumare de amenajare,comandate tot de proprietarul de pădure (sau de ocol) unorfirme private. Având atribuţiile autorităţii de stat prin deţinereaciocanului silvic – sigiliului de stat – pentru marcareaarborilor, delimitarea parchetului, a căilor de scos-apropiat‚eliberarea documentelor de transport şi provenienţă, punereaîn valoare a pădurii şi marcarea arborilor (parcelelor) şiexploatarea sunt la discreţia proprietarului, care le poateexecuta prin încălcarea normelor de regim silvic, în funcţiede interesele sale.Aşa se explică generalizarea tăierilor rase pe suprafeţe mari,răriturile abuzive, extragerile speciilor valoroase pentrubuşteni la export etc. Suprafeţe imense de păduri au fost defrişate,având ca urmare adevărate dezastre ecologice, alunecăride teren şi calamităţi. Concomitent cu distrugerile depăduri, s-au restrâns lucrările de refacere şi cultură a acestora,mai ales a celor proprietate privată. După datele MinisteruluiMediului şi Pădurilor, în anul 2007, din totalul de 8.574127Anul XVI | Nr. 28 | 2011ha plantări, 8.000 ha au fost plantate de către R.N.P. şi doar574 ha au fost plantate în pădurile administrate de ocoalelesilvice private. Aceste situaţii se puteau constata din timpprin aerofotogrametrie, dar, interesaţi de profituri, devastareapădurilor a continuat, mai ales în ariile protejate.Multe din aceste ocoale au forţat prin exploatări pădurileproprii şi sunt falimentare, iar pentru a supravieţui, acţioneazăpentru a prelua păduri ale statului.Am considerat că în cadrul Ministerului Mediului şi Păduriloreste de neconceput existenţa acestor structuri care înlocuiescorgane de stat pentru controlul regimului silvic. Extinzândprivatizarea pentru a face economii, va aproba MMPînfiinţarea de către marile complexe industriale poluante de„ocoale private de mediu”?5. Inspectorate Teritoriale <strong>Silvic</strong>e şi deVânătoare. Poate actuala organizareasigura respectarea regimului silvic înRomânia? Ce-i de făcut?Inspectoratele constituie organul teritorial de stat care răspundede aplicarea politicii forestiere a regimului silvic, pentrusuprafaţa fondului forestier, inclusiv vegetaţia forestieră,în total peste 7 mil ha, reprezentând peste 30% din suprafaţaţării. Iar prin Legea nr. 100/2011 şi pentru împădurireaterenurilor degradate, evaluate la 7 mil hectare (din care 2,5mil inventariate), respectiv încă 30%. În total, au în răspunderecirca 60% din suprafaţa României, având obligaţia dea controla activitatea celor 464 de ocoale private, precum şiactivitatea de silvicultură a R.N.P. Activitatea de control apoliticilor şi normelor de vânătoare se desfăşoară pe un teritoriude 22.500.000 ha, constituit în 2.157 fonduri date înfolosinţă şi gospodărire asociaţiilor de vânătoare.Răspunderea pentru această activitate complexă ce se desfăşoarăpe aproape întreg teritoriul României este dată celor9 Inspectorate Teritoriale <strong>Silvic</strong>e şi de Vânătoare de laBraşov, Bucureşti, Cluj, Focşani, Ploieşti, Suceava, Oradea,Timişoara, Vâlcea. Aceste inspectorate, cu tot cu personaluldin centrala ministerului dispun în total de 250 de persoane,inclusiv personalul administrativ. Ele sunt singurele instituţiipentru păduri ale statului român, dar este evident că înforma actuală nu pot face faţă obligaţiilor ce le revin şi lipsiţide bază logistică şi dotare aerofotogrametrică, sunt obligatesă desfăşoare o muncă birocratică formală. Lichidarea structuriide organizare a gospodăririi în inspectorate pe judeţe,având în subordine ocoale silvice de stat, s-a făcut din interesepolitice centrale şi locale. Prin lichidarea acestei structuriau fost posibile abuzurile şi corupţia în restituirea pădurilorproprietarilor de drept şi constituirea feudelor deţinute debaroni şi grofi locali.Nu s-a renunţat la substituirea instituţiilor de stat pentrupăduri, inspectoratele având în subordine ocoale de stat,prin Structuri <strong>Silvic</strong>e de Rang Superior având în subordineocoale private, pentru că în continuare se urmăreşte unireafeudelor în voievodate prin consens al baroilor şi grofilor locali,indiferent de apartenenţa politică.România dispune de ingineri şi personal de teren pentru organizareaunui corp de profesionişti bine pregătit şi devotat