Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

4. Asociaţia Administratorilor dePăduri. Când şi cine va clarificalegalitatea şi eficienţa ocoalelorprivate?La această consfătuire un raport cu date statistice despreactivitatea Asociaţiei Administratorilor de Păduri nu a fostprezentat de direcţia de specialitate din Ministerul Mediuluişi Pădurilor, iar Preşedintele Asociaţiei a prezentat detaliatdificultăţile pe care le întâmpină în desfăşurarea activităţiidatorită birocraţiei şi dezinteresului MMP. Consideraţiile pecare le fac se bazează pe observaţiile a numeroşi membi aiAsociaţiei Proprietarilor de Păduri din România şi pe constatărileprivind starea pădurilor administrate din aceste ocoale.În Romania există 464 de ocoale private infiinţate de persoaneprivate sau juridice , ocolul privat cu cea mai redusăsuprafaţe este de 1280 ha, iar cele mai mari sunt Comăneşti– 24.000 ha, Orşova – 36.100 ha şi Ciuc – 38.000 ha. Majoritateaocoalelor au suprafeţe între 6.000 şi 9.000 ha.În perioada interbelică au existat numai ocoalele private aleUzinelor de Fier Reşita – U.D.R., puternic grup industrial, aleFondului Bisericesc şi Fondului Grăniceresc. Ele administraupăduri valoroase ale Imperiului austro-ungar, care au revenitapoi statului român. Aceste ocoale erau încadrate cu personalatestat, dar marcarea arborilor se făcea de personalulautorităţii silvice de stat. Pădurile Coroanei Regale erau administratede ocoale de stat.Ocoalele private, prin prevederile Codului silvic (art.15) –„sunt de utilitate publică şi dobândesc personalitate juridicădin momentul înscrierii în Registrul naţional al administratorilorde păduri şi al ocoalelor silvice”. Având ca principalobiectiv exploatarea şi comercializarea lemnului, prin declararealor ca „persoană juridică de interes public”, se încalcănormele legislative interne de constituire a personelor juridiceşi acordarea personalităţii juridice. Sunt încălcate şiprincipiile de drept, creând un regim discriminatoriu faţă detoate celelalte societăţi comerciale care au obiect de activitateexploatarea şi comercializarea lemnului, şi în special faţăde Regia Naţională a Pădurilor.Ocolul privat este înfiinţat de proprietarul de pădure şi exploatarease face pe baza studiilor sumare de amenajare,comandate tot de proprietarul de pădure (sau de ocol) unorfirme private. Având atribuţiile autorităţii de stat prin deţinereaciocanului silvic – sigiliului de stat – pentru marcareaarborilor, delimitarea parchetului, a căilor de scos-apropiat‚eliberarea documentelor de transport şi provenienţă, punereaîn valoare a pădurii şi marcarea arborilor (parcelelor) şiexploatarea sunt la discreţia proprietarului, care le poateexecuta prin încălcarea normelor de regim silvic, în funcţiede interesele sale.Aşa se explică generalizarea tăierilor rase pe suprafeţe mari,răriturile abuzive, extragerile speciilor valoroase pentrubuşteni la export etc. Suprafeţe imense de păduri au fost defrişate,având ca urmare adevărate dezastre ecologice, alunecăride teren şi calamităţi. Concomitent cu distrugerile depăduri, s-au restrâns lucrările de refacere şi cultură a acestora,mai ales a celor proprietate privată. După datele MinisteruluiMediului şi Pădurilor, în anul 2007, din totalul de 8.574127Anul XVI | Nr. 28 | 2011ha plantări, 8.000 ha au fost plantate de către R.N.P. şi doar574 ha au fost plantate în pădurile administrate de ocoalelesilvice private. Aceste situaţii se puteau constata din timpprin aerofotogrametrie, dar, interesaţi de profituri, devastareapădurilor a continuat, mai ales în ariile protejate.Multe din aceste ocoale au forţat prin exploatări pădurileproprii şi sunt falimentare, iar pentru a supravieţui, acţioneazăpentru a prelua păduri ale statului.Am considerat că în cadrul Ministerului Mediului şi Păduriloreste de neconceput existenţa acestor structuri care înlocuiescorgane de stat pentru controlul regimului silvic. Extinzândprivatizarea pentru a face economii, va aproba MMPînfiinţarea de către marile complexe industriale poluante de„ocoale private de mediu”?5. Inspectorate Teritoriale Silvice şi deVânătoare. Poate actuala organizareasigura respectarea regimului silvic înRomânia? Ce-i de făcut?Inspectoratele constituie organul teritorial de stat care răspundede aplicarea politicii forestiere a regimului silvic, pentrusuprafaţa fondului forestier, inclusiv vegetaţia forestieră,în total peste 7 mil ha, reprezentând peste 30% din suprafaţaţării. Iar prin Legea nr. 100/2011 şi pentru împădurireaterenurilor degradate, evaluate la 7 mil hectare (din care 2,5mil inventariate), respectiv încă 30%. În total, au în răspunderecirca 60% din suprafaţa României, având obligaţia dea controla activitatea celor 464 de ocoale private, precum şiactivitatea de silvicultură a R.N.P. Activitatea de control apoliticilor şi normelor de vânătoare se desfăşoară pe un teritoriude 22.500.000 ha, constituit în 2.157 fonduri date înfolosinţă şi gospodărire asociaţiilor de vânătoare.Răspunderea pentru această activitate complexă ce se desfăşoarăpe aproape întreg teritoriul României este dată celor9 Inspectorate Teritoriale Silvice şi de Vânătoare de laBraşov, Bucureşti, Cluj, Focşani, Ploieşti, Suceava, Oradea,Timişoara, Vâlcea. Aceste inspectorate, cu tot cu personaluldin centrala ministerului dispun în total de 250 de persoane,inclusiv personalul administrativ. Ele sunt singurele instituţiipentru păduri ale statului român, dar este evident că înforma actuală nu pot face faţă obligaţiilor ce le revin şi lipsiţide bază logistică şi dotare aerofotogrametrică, sunt obligatesă desfăşoare o muncă birocratică formală. Lichidarea structuriide organizare a gospodăririi în inspectorate pe judeţe,având în subordine ocoale silvice de stat, s-a făcut din interesepolitice centrale şi locale. Prin lichidarea acestei structuriau fost posibile abuzurile şi corupţia în restituirea pădurilorproprietarilor de drept şi constituirea feudelor deţinute debaroni şi grofi locali.Nu s-a renunţat la substituirea instituţiilor de stat pentrupăduri, inspectoratele având în subordine ocoale de stat,prin Structuri Silvice de Rang Superior având în subordineocoale private, pentru că în continuare se urmăreşte unireafeudelor în voievodate prin consens al baroilor şi grofilor locali,indiferent de apartenenţa politică.România dispune de ingineri şi personal de teren pentru organizareaunui corp de profesionişti bine pregătit şi devotat