Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegeticădidactic asociat al Facultăţii de Silvicultură din Braşov.Un aspect cu totul aparte din viaţa lui Mihai Gava l-a constituitparticiparea sa permanentă şi organică la activitateacomunităţii în care a trăit. Mihai Gava este iniţiatorul şi sufletulîntâlnirilor aniversare ale promoţiilor de învăţători şiingineri din care a făcut parte, fie ca principal actor, fie dreptcredincios şi util colaborator. Multor colegi şi apropiaţi le-aoferit o parte din sufletul său generos. Puţini semeni se potmândri cu păstrarea unor contacte afective de-a lungul a zecide ani cu colegi, rude sau numai cunoştinţe, cărora le-a oferit,în cel mai modest caz, sprijinul său moral.Implicarea în viaţa societăţii s-a făcut cu o tenacitate rar întâlnităşi o sinceritate pe măsură. N-a acceptat să facă partedin ansamblul lăudătorilor regimului comunist. A ales caleade a munci în cinste şi credinţă pentru societate, păstrânduşicurată independenţa şi integritatea gândirii, necontaminatăpolitic. N-a acceptat ideea promovării prin ataşarea unoraripioare ideologice la coate. A considerat că munca şi ataşamentulfaţă de valorile perene ale Neamului său sunt suficiente.Această atitudine îşi are parţial explicaţia în relatareacare urmează. Datorită unei mărturisiri scrise, sincere şi necenzurate,Mihai Gava s-a văzut implicat politic la vârsta lacare gândirea nu are temeinicie, fiind departe de maturitatealuării unor decizii, la 12 ani. Într-o autobiografie din studenţie,Mihai Gava, scrupulos cu sine, a scris că în 1940, în clasaa II-a secundară, ca toţi colegii de clasă şi ca mai toţi şcolariiţării din internate de altfel, a fost ,,înregimentat” prin cânteceîn mişcarea de tineret a vremii, introdusă oficial în viaţasocietăţii de către regimul legionar, instalat vremelnic la putere.Mărturia i-a fost taxată de Serviciul de Cadre şi ConducereaFacultăţii aberant şi absurd. Experienţa sălcie, amarăl-a determinat să privească circumspect pe militanţii politici,în mare măsură oportunişti şi carierişti, să se ţină departede aceştia şi să ia atitudine, fără menajament, faţă de frecventelestângisme adoptate de către PCR în mersul societăţii,atitudine care i-a atras ,,calitatea” de ,,supravegheat al Securităţiistatului comunist” şi de purtător al stigmatului de,,duşman al regimului”. În jurnalul său, început în tinereţe şicontinuat de-a lungul întregii sale vieţi, sunt consemnate omulţime de probleme şi fapte al căror martor sau chiar eroua fost, ceea ce probează că Mihai Gava n-a putut trece indiferentpe lângă aspectele, în special negative, dar şi pozitive,pe care le-a întâlnit în cursul vieţii. Acestea au abundat dupăschimbarea de regim politic din 1989. Mihai Gava le-a înregistrat,le-a analizat cu spiritul său critic de cercetător ştiinţificavizat şi le-a transmis presei, cu propuneri de îndreptare.Ar ocupa prea mult spaţiu dacă ne-am propune chiarnumai să le enumerăm. Cotidianul Monitorul Expres deBraşov, prin mijlocirea redactorului Mihalache, le-a acordatatenţia cuvenită, publicându-le. Îndreptarea multora dintreele au rămas în aşteptarea altei societăţi, cu alţi membri şi cualtă moralitate decât cea existentă. Sufletul lui Mihai Gavaa vibrat încărcat de emoţie în multe împrejurări ale vieţii.,iar trăirea lor intensă l-a obligat la consemnare intimă. Dintreacestea, amintim câteva: Considerând-o ca pe o datoriemorală, Mihai Gava a publicat pagini memorabile referitoarela memoria îndrumătorului său în profesie şi părintele săusufletesc, profesorul de limba română Constantin C. Capră,căruia i-a aprins candela recunoştinţei veşnice. Materialulrespectiv ar putea sta alături de unele dintre cele mai frumoasepagini din literatura noastră memorialistică; M. Gavaa publicat în mai multe rânduri gândurile sale de adâncă şimeritată admiraţie, evocând personalitatea de înalt rang aprofesorului emerit dr. doc., membru titular al Academiei deStudii Agricole şi Silvice, ing. Emil G. Negulescu., reprezentantulcel mai valoros al Silviculturii româneşti de la sfârşitulsecolului al XX-lea şi prim organizator al învăţământuluisilvic superior din ţara noastră în urma reformei din 1948,dar şi cu talente remarcabile recunoscute în arta modelării.,a sculpturii şi picturii. Aceste atribute l-au detaşat de restulsemenilor şi l-au situat între cei mai iluştri reprezentanţi aisilviculturii; M. Gava, prin scrierile sale, a adresat cuvine dealeasă preţuire şi foştilor colegi de cercetare, prof. dr. ing. Gh.Ciumac şi dr. ing. P. Ciobanu, precum şi altora. S-a oprit cumultă înţelegere şi a găsit aprecieri potrivite pentru a semnalaapariţia unor lucrări cu caracter diferit de specificul profesieide silvicultor, recenzând monografiile ,,Cupca, un satdin Bucovina” şi ,,Omagiu eroilor şi veteranilor de război dinBerevoieşti Argeş”, scrise de colegii săi de facultate, dr. ing.Petre Ciobanu şi dr. ing. Aurel Amzică.Oprindu-ne numai la câteva cazuri mai edificatoare, vomsemnala şi faptul că mulţi dintre profesorii elevului şi studentuluiGava Gh. Mihai au văzut în acesta un posibil omde valoare. Dintre aceştia, cei mai reprezentativi au fost:profesorii C. Capră şi Z. Bogdanov de la Şcoala Normală dinC-lung şi profesorii E. Negulescu, At. Haralamb şi Al. Săvulescude la Facultatea de Silvicultura. Profesorul dr. AtanaseHaralamb, fost decan, i-a înlesnit studentului Gava ocupareavremelnică a unui post de suplinitor de profesor de matematicăla un liceu din Braşov, iar prof. Al. Săvulescu remarcasela studentul său Gava Mihai maturitatea gândirii şi tăria decaracter. În întreaga sa existenţă, Mihai Gava s-a dovedit a fio personalitate puternică, aparte, un spirit tolerant cu vederiliberale. A gândit liber, neîncorsetat de dogme sau credinţereligioase fără explicaţie ştiinţifică. S-a manifestat dezarmantde sincer şi cu un curaj nemăsurat.Şi-a dorit şi a acţionat pentru promovarea unei societăţi curatesub aspect moral, mai dreaptă şi mai bună, în cadrul căreiaomul să fie promovat după valorile sale intrinsece, dupăaportul muncii depuse şi în nici un caz după componentelepolitice. Pentru prestigiul moral, profesional şi civic, în 2008,Consiliul Judeţean Argeş i-a acordat titlul de ,,Fiu al Argeşului”,apreciere mai mult decât măgulitoare, sosită în Braşovca un ecou al personalităţii sale.■106