Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăConservarea naturiiArborii excepţionali din făgeto-brădetulde la Şinca Veche (Munţii Ţaga, Braşov)Valentin Bolea, Dănuţ Chira, Radu Munteanu, Diana Vasile, Costel Mantale, Katalin Peter, Gheorghe Roman1. IntroducereÎn articolul „Să salvăm arborii remarcabili – adevărate comorivii, pe cale de dispariţie”, autorii dr. Stelian Radu şi dr.Corina Coandă au omis un însufleţitor apel făcut, pentruocrotirea arborilor şi arboretelor excepţionale, încă acum 77de ani, de către distinsul silvicultor Iuliu Moldovan, pe care,prin bunăvoinţa autorilor menţionaţi îl prezentăm în loc deintroducere (Moldovan, 1934; republicat în Giurgiu, 2004):„Suntem fără simţ şi fără respect pentru monumentele naturaleale pădurilor noastre. Câte rarităţi, câte exemplarefrumoase, câţi veterani respectuoşi ai pădurilor noastre morfără să fie băgaţi în seamă, fără să fie înmormântaţi cu cinste,urmaţi de ceata pădurarilor.În codrii munţilor de fag sau de răşinoase se găsesc fără să fiecunoscuţi; astfel de arbori şi mai sunt mulţi stejari glorioşiîn codrii câmpiilor şi ai podgoriilor care înfruntă vijeliile şifurtunile, fără să le dăm nici o atenţie!Este timpul ca să înceteze această indiferenţă. Trebuie să inventariemaceste podoabe ale trecutului şi să facem Carteade aur a veteranilor din pădurile noastre!Propun ca fiecare şef de ocol să facă un inventar din arboriibătrâni şi de mari dimensiuni, de toate curiozităţile şi formaţiunileexcentrice, de toate deformaţiunile, atât în pădurileStatului cât şi cele particulare şi din parcuri.Toate acestea să fie fotografiate pe mărime de 13/18 în douăexemplare, ca să se formeze un album pentru toată ţara, caresă fie depus în muzeul forestier, ce se va înfiinţa la C.A.P.S.sau la I.C.E.F. 1 ”Acest apel a fost publicat prima dată în revista „Viaţa Forestieră”nr. 12/1934 p. 634 sub titlul „Monumente naturaleale pădurilor noastre” şi republicat de prof. dr. doc. VictorGiurgiu în broşura „Iuliu Moldovan precursor al silviculturiiexperimentale româneşti (1935-1964)”.Menţionăm faptul că broşura respectivă (31 p.), cu un tiraj limitata fost difuzată participanţilor la Simpozionul „Compoziţiioptime pentru pădurile din România” (2004), organizat la1 *Casa Autonomă a Pădurilor Statului – predecesoarea, înainte de1947, a RNP Romsilva; ** ICEF este vechea denumire a Institutuluide Cercetări şi Amenajări Silvice36Bucureşti de Comisia de ştiinţe silvice a Academiei Române şiSecţia de Silvicultură a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.Prezentarea articolului se încheie cu recomandarea acad. V.Giurgiu „Această dorinţă a distinsului silvicultor va trebuiîndeplinită de actuala generaţie de silvicultori, prin identificareaşi ocrotirea celor mai valoroase exemplare de arboriseculari monumentali din pădurile fiecărui ocol silvic şi constituireaCărţii de aur a arborilor veterani din România”.2. Stadiul cunoştinţelorÎn Parcul Naţional bavarez, Teuşan A. (2011) citează un bradde 600 ani pe care s-au identificat 2159 specii de insecte.După literatura germană (Hokenjos W., 1993, 2004) citată deAurel Teuşan (2011), bradul atingea în Pădurea Neagră dimensiunide neîntrecut: 68 m înălţime, atestând „capacitatea braduluide a supravieţui decenii în umbra altora, pentru ca apoi încondiţii optimale să atingă vârste şi dimensiuni spectaculare”.În regiunea muntoasă Jura din provincia franceză Franche-Comte, cel mai înalt, voluminos şi maiestuos brad, ales ca„preşedinte” în 1963 avea în anul 2009 300-350 ani, 49 mînălţime şi o circumferinţă de peste 4 m.După Guiillermoz (1973) citat de A. Teuşan (2011) un bradales preşedinte în 1923 avea la tăiere („detronarea”) lui 53,5m înălţime, 4,6 m circumferinţă la înălţimea de 1,5 m; 38,93m3 volum total şi 255 ani.Tot în Franţa, între Levier şi Champagnole, pe un traseu turisticde 50 km, se găsesc numeroşi brazi cu înălţimi de peste45 m şi diametre de 1,3 m (Teuşan, 2011).Culturile comparative efectuate în diverse ţări, evidenţiazăexistenţa în Carpaţii României a celor mai valoroase centrede gene pentru molid, brad, fag şi gorun (Enescu V., ş.a., 1997).Regele „brazilor din România este de fapt un molid de 200de ani din Tihuţa în jud. Bistriţa – Năsăud. El este concuratde bradul de pe valea pârâului Arţagul, aproape de Cheia(jud. Prahova), care are 62 m înălţime şi 2,5 m în diametru(România Liberă din 19 iunie 1973, p.5. Petre Mihai Băcanucitat de Constantin C. Giurescu, 1975). Acest brad a fost declaratmonument al naturii şi este considerat cel mai înaltexemplar din Europa.