Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi Cinegeticăunde provin? De ce personal dispun?În perioda de tranziţie, suprafeţele împădurite au fost de22.000 hectare – din care numai 1,5 % în păduri proprietăţiprivate, faţă de 32-40.000 hectare în perioada interbelică. Înanul 2008, ocoalele private au împădurit 500 de hectare!7. Legislaţia forestieră. Revizuireaactualului cod silvic poate opri procesulde distrugere a pădurilor ori avalanşaabuzurilor şi corupţiei? Un cod silvic denivel european se impune!În expunerea sa, dl ministru Borbely a insistat asupra introduceriide sancţiuni drastice pentru stoparea furturilor, inclusivprin pedepse penale. Şi dl Dănuţ Iacob, în comunicareasa, Legislaţie forestieră, s-a limitat la asemenea înăspriri legislative.Însă prevenirea furturilor este şi rămâne prioritară,deoarece odată doborâţi, prin furt sau marcare abuzivă, indiferentde constatarea ulterioară şi pedepsirea penală, contravenţionalăsau administrativă, arborii nu mai sunt readuşiîn circuitul biologic, iar refacerea pădurii şi funcţiile ei debază sunt afectate pe zeci de ani şi uneori definitiv.Problemele legislative trebuie să înceapă cu actualul Cod Silvic,care a fost adoptat din interese politice şi de grup prinproceduri de urgenţă. Prin acest cod silvic şi prin legi, hotărâri,ordonanţe şi ordine ale ministrului, pădurile au ajunsîn actuala stare şi atât timp cât nu se vor face modificărilenecesare, efectul lor distructiv va continua.Codul Silvic a fost aprobat de Camera Deputaţilor fără a respectaunele prevederi constituţionale şi cu încălcarea unorlegi în vigoare şi norme europene. În actuala sa formă, nugarantează că statul român este capabil să administrezepădurile pentru ca acestea să îndeplinească funcţiile de protecţiea mediului şi a climei, obiective prioritare ale politiciieuropene.Modificarea Codului Silvic prin „adoptarea de urgenţă a unuipachet legislativ”, cum prevede Programul de Guvernare2009–2012, este în contradicţie totală cu Raportul ComisieiEuropene privind justiţia din România şi monitorizarea carese face în prezent. La stabilirea cauzelor situaţiei pădurilorşi a modificărilor ce trebuie aduse Codului Silvic este necesarsă participe asociaţiile şi organizaţiile profesionale, societateacivilă şi opinia publică iar modificările să fie dezbătute şiaprobate în Parlament.Abuzurile şi corupţia în restituirea pădurilor sunt bine cunoscutedin numeroasele articole şi chiar şi din documentuloficial al Camerei Deputaţilor, care a constat, încă în 1999,că într-un singur an, 1.559 de persoane au preluat abuzivde la Regia Naţională a Pădurilor 1.103 hectare în zone rezidenţiale.Ministerul Justiţiei, Procuratura, D.N.A., organeleMinisterului de Interne, Justiţiei, Agriculturii ş.a. nu s-auautosesizat. Au continuat să ia abuziv păduri care nu le-auaparţinut, oameni politici, din administraţie, poliţie, magistratură.Aceştia au constituit adevărate zone rezidenţiale, înpădurile din jurul Municipiului Bucureşti şi a capitalelor dejudeţ, declarate prin lege de protecţie socială, în ariile protejate,în pădurile din zona lacurilor de acumulare. Pentru alegaliza defrişările, în aceste păduri au înfiinţat ocoale privateşi au obţinut amenajamente prin care aplicarea regimuluisilvic în exploatarea pădurilor şi comercializarea lemnului seface tot de proprietarul de pădure.Miile de deţinători abuzivi de păduri nu sunt urmăriţi penal,iar selectarea de către D.N.A. numai a câtorva parlamentari,după criterii politice, mai curând compromite justiţia.În acelaşi timp sute de mii de proprietari nu au fost repuşi înposesie pe amplasamentul la care aveau dreptul şi zeci de miiîncearcă, încă, prin procese, să obţină titlul de proprietate.S-au cheltuit sume imense din fondurile europene şi bugetarepentru îmbunătăţirea legislaţiei şi a structurilor de administrarea pădurilor, ori cauza principală a distrugerii acestoraau fost tocmai actele legislative promovate şi structurilede administrare adoptate.Presa internaţională califică ca deosebit de gravă aceastăsituaţie. „Frankfurter Algemaine Zeitung” afirmă despreRomânia şi Bulgaria că „Peştele de la cap se împute”, iar cotidianulfrancez „Liberation” că „Sofia şi Bucureştiul sunt cangrenatede mafie şi corupţie, dar nu fac mare lucru pentrua remedia situaţia”. Despre pădurile din România, inginerulsilvic elveţian Christof Hugentobler scrie: „distrugerea pădurilorromâneşti e o crimă de gradul I” (iunie 2005).Pentru înlăturarea unor asemenea caracterizări, pe deplinjustificate, trebuiau introduse măsuri care să oprească promovareaprin proceduri de urgenţă a legilor privind privatizărileabuzive ale patrimoniului forestier şi să stabileascărăspunderi în utilizarea fondurilor europene şi bugetare.În privinţa folosirii dreptului de proprietate asupra pădurilor, curespectarea intereselor societăţii, situaţia este cu mult mai gravă.8. Fondurile de mediu.Cum se cheltuiesc ele?Atragerea fondurilor pentru mediu a costituit o problemătratată cu atenţie de dl. Ministru Laszlo Borbely care, lainstalarea la conducerea ministerului, a evaluat că fondurilepentru mediu vor fi anual de 3-4 miliarde euro, din care1,5-2 miliarde de la Fondul de Mediu şi 1,5-2 miliarde prinvinderea certificatelor de valoare. Silvicultorii şi proprietariide păduri şi de terenuri degradate au primit cu bucurie acestecomunicate, fiind convinşi că pădurile, ca principal factorde protecţie a mediului, vor avea prioritate în acordarea defonduri. Am aflat că la propunerea Ministerului Mediului,Guvernul României a aprobat pentru anul 2011 un buget de5.540 milioane lei.Fondul pentru mediu se constituie din taxe, contribuţii, impunerilegate de poluare, industria poluantă, deşeuri, ambalaje,precum şi de valorificarea masei lemnoase, exploatarea,prelucrarea lemnului, vânătoare etc. Practic nu există activitateeconomică şi cetăţean al României, începând cu deţinătoride mijloace auto, care să nu contribuie direct sau indirectla constituirea acestui buget. Volumul, destinaţia şi priorităţileîn cheltuirea fondurilor se face prin proiecte şi programepropuse şi aprobate de Ministerul Mediului şi Pădurilor, fărăconsultarea celor cărora li s-au impus aceste taxe sau a celorce apară mediul şi pădurile, în primul rând a proprietarilorde păduri şi a populaţiei.130