Revista revistelor - Societatea Progresul Silvic

Revista de Silvicultură şi CinegeticăFluorul transportat şi stocat la extremităţile şi la marginilefrunzelor produce o ondulare .Necroza se întinde progresiv din exterior spre interior, progresivîn decursul sezonului de vegetaţie, proporţional cuconţinutul său din frunze.Simptomele poluării şi rezistenţa speciilor lemnoase şi ierboasela poluarea cu fluor au fost evidenţiate în studiul poluăriide la Azuga (Chira, Bolea, et al., 2004).În urma analizelor foliare se observă că în PNPC conţinutulde fluor în acele de molid este următorul: la altitudinea de878 m conţinutul este de 0,05 ppm, de 300 ori mai mic decâtvaloarea pragului de toxicitate (15 ppm), la altitudinea de975 m conţinutul este de 0,02 ppm fluor, de 750 ori mai micdecât pragul de toxicitate şi de 2,5 ori mai mic decât la altitudineade 878 m, iar la altitudinea de 1491 m conţinut de fluoreste de 0,12 ppm, de125 ori mai mic decât pragul de toxicitateşi de 6 ori mai mare decât cel de la altitudinea de 975 m.Valoarea medie a conţinutului de fluor de 0,06 ppm din acelede molid pe cele trei nivele altitudinale este de 250 ori maimică decât pragul de toxicitate ceea ce exclude posibilitateaexistenţei poluării cu fluor în această zonă.Se poate concluziona că în Parcul Naţional Piatra Craiuluinu este poluare cu fluor, deşi în Braşov în cartierul Bartolomeucantitatea de fluor din acele de molid este de 12,44 ppm,foarte apropiată de pragul de toxicitate, fluorul din Braşovnu ajunge să polueze Parcul Naţional Piatra Craiului3. ConcluziiÎn urma analizelor foliare, făcute Folosindu-se metodologiainternaţională (EC-UN/ECE, 1994), s-a putut constata că înParcul Naţional Piatra Craiului (UPVI, ua 59, 60,) în anul2009, nu este poluare cu elementele determinate prin analizaacelor de molidObservând cadmiul, datorită faptului că acesta se găseşte înacele de molid într-un conţinut de 0,6 ppm, şi depăşeşte pragulde toxicitate de 0,5 ppm de 1,2 ori, putem spune că în UPVI, ua 59, 60 din Parcul Naţional Piatra Craiului este poluareincipientă cu cadmiu, datorată circulaţiei intense a autovehiculelorde pe drumurile din imediata apropiere a Parcului(Cabana Plaiul Foii) şi a industriei locale.Conţinutul în cupru al acelor de molid precum şi conţinutulde magneziu: 2,37 ppm Cu şi 383,6 ppm Mg se află sub pragulde carenţă, care în cazul cuprului este de 4 ppm şi în cazulmagneziului este de 1000 ppm. Prin urmare conţinutulîn cupru este de 1,68 de ori mai mic decât pragul de carenţă,iar conţinutul în magneziu este de 2,6 ori sub pragul de carenţă.Acest lucru este posibil, datorită excesului de calciu din solurilecalcaroase ale Parcului Naţional Piatra Craiului, excescare duce la carenţă elementelor chimice: magneziu, fier, cupru,(Bergmann,1992).Celelalte elemente se află în limite normale, şi anume subpragurile de toxicitate şi peste pragurile de carenţă: Pb: 1,27ppm de 7,8 ori mai mic decât pragul de toxicitate de 10 ppm;Fe: 46,5 ppm, de 6,45 ori mai mic decât pragul de toxicitate;Zn: 54,75 ppm, de 1,09 ori mai mic decât pragul de toxicitate;Na: 82,45 ppm, de 2,42 ori mai mic decât pragul de toxicitateşi F: 0,06 ppm, de 250 ori mai mic decât pragul de toxicitate.Valorile acestor elemente se vor urmări prin analize foliare şiîn anul 2010, urmând a se compara valorile din 2009 cu celedin 2010 dar şi cu cele din 2007 şi se va observa dacă valorilelor vor creşte, ceea ce ar însemna că există poluare, rămânconstante sau sunt mai mici şi în această situaţie înseamnăcă Parcul Naţional Piatra Craiului respectiv UP VI, ua 59, 60se poate considera un adevărat Sit Natura 2000, cu un aernepoluat, în care întreaga bogăţie floristică şi faunistică sepoate dezvolta şi menţine nestingherită.BibliografieAbgrall J. F., Soutrenon A., 1991: La foret et ses ennemis. CENOA Publication– Publications scientifiques et tehniques du Cemagref (France);Bergmann W., 1992: Nutrirional Disorder of Plants. Ed. Hardcover;.Bergmann W., 1983, 1987, 1992: The impact of air pollution on the GeneticStructure of Norway Spruce. Silvae Genetica 36, 80;Bolea V., Chira D., 2005: Atlasul poluării în Braşov. Ed. Silvodel, Braşov;Bolea V., Chira D., 2008: Flora indicatoare a poluării. Ed. Silvică. Bucureşti;Bonneau M., 1987: Le diagnostique foliare. Revue Forestier Francaise, nr.special, p.19-28;Chira D., Bolea V., 2004: Studiul poluării la Azuga,Cristopher Bryson, 2004: The Fluoride Deception, Seven Stories Press,Vol. 82, Nr. 33, p 35-36;De Vries W., Reinds G.J., Vel E., 2000: Intensive Monitoring of ForestEcosystems in Europe. CEC-UN /ECE, Brusseles, Genova;Grou E., 1969: Transformări biochimice la plante. Efectele biologice alepoluării mediului. Ed. Academiei, Bucureşti, p. 111-113;Kabata-Pendias A., Pendias H., 1983: Trace Elements in soil and Plants,2nd Edn-Lewis Boca Boca Raton Fl., USA p.365;Parascan D., Danciu M., 2001: Fiziologia plantelor lemnoase. Ed. Pentruviaţă, Braşov;Pollanschutz J., 1969: The susceptibility of varioous tree species to SO2,HF and magnesite dust pollution, In: Air pollution, Proc. 1 st. Congres onthe Influence of Air Pollution on Plants and Animals, Wageningen, The NetherlandsCentre for Agricultural Publishing and Document, p. 371-377;Raheja P.C., 1966: Soil productivity and crop grouth. Asia Pub. House.Bombay;EC-UN/ECE 1994: Manual on methods and criteria for harmonized sampling,assessment, monitoring and analysis of the effects of air pollutionon forests, Hamburg/Prague, EC-UN/ECE 1994.58