Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007lipsa de beneficiu raportat de studiul ALLHAT s-arputea datora unei diferenţe relative mai mari dintrevalorile obţinute de colesterol total şi LDL colesterol lapacienţii ce au primit substanţa activă comparativ cucei trataţi cu placebo.Având în vedere rezultatele studiului ASCOT 760pa re rezonabil a se lua în considerare terapia cu statinela pacienţii hipertensivi cu vârsta mai mică de 80de ani ce au un risc cardiovascular estimat la 10 ani≥20% sau de deces de cauză cardiovasculară (bazatpe modelul SCORE) mai mare sau egal de 5%. Existărapor tări care susţin că beneficiile adminstrării statinelorla pacienţii hipertensivi ar cuprinde şi o oarecarereducere a tensiunii arteriale 761 , deşi în stu diileASCOT 760 şi PHYLLIS 390 asocierea statinelor la tratamentul antihi pertensiv nu a fost însoţită de un efectevi dent de reducere a tensiunii arteriale. Nivelel ţintăde colesterol total şi LDL colesterol ar trebui să fie de1,3 mg/dl) au prezentat o reducere semnificativ maimare a evenimentelor cardiovasculare şi a infarctuluimiocardic (-13 şi -7 evenimente/1000 pacienţi pe an)în timp ce riscul de sângerare nu a fost semnificativmai mare. Un echilibru favorabil între beneficii şi efecteadverse la administrarea aspirinei a fost demonstratşi la pacienţii cu risc global crescut la includere şiten siune arterială sistolică sau diastolică la includerecrescute (beneficiu -3,1 până la -3,3 evenimente cardiovascula re/1000 pacienţi-an versus dezavantaje: 1,0până la 1,4 hemoragii/1000 pacienţi-an), în timp cela pacienţii cu risc la includere redus, efectele adverseale aspirinei contrabalansează beneficiile. Aceste observaţiiconcordă cu cele a câtorva meta-analize legate deprevenţia pri mară, care au inclus şi pacienţi normotensivişi cu rezultatele recente ale Women PreventionStudy efectuat pe o cohortă mare de pacienţi curisc foarte redus, arătând un beneficiu net scăzut alaspirinei 766 . De aceea, tratamentul cu doză redusă deaspirină are un raport risc/beneficiu favorabil numaidacă este administrat pacienţilor aflaţi deasupra unuianumit prag de risc cardiovascular (15-20% în 10ani). Aceştia sunt pacienţii hipertensivi cu o creşteremoderată a nivelului creatininei serice, pacienţii hipertensiviîn vârstă de cel puţin 50 de ani cu un risc cardiovasculartotal crescut sau foarte crescut sau cu valoriiniţiale ale tensiunii arteriale mai mari. Trebui menţionatfaptul că în studiul HOT, administrarea aspirineinu a interferat cu efectul de reducere a tensiunii arterialeal medicaţiei antihipertensive concomitente. Beneficiile au fost observate la pacinţii cu un control efi ciental tensiunii arteriale (practic toţi pacienţii au avut tensiuneaarterială diastolică ≤90 mmHg) şi este posibilca acest control al tensiunii arteriale să fi jucat un rolesenţial în prevenirea creşterii numărului de hemo ragiiintra cerebrale, creştere ce a fost raportată în anumitestudii 311,765,766-769 . Astfel, pare rezonabil a se sugera ca aspirinasă fie introdusă în terapia pacienţilor hiper tensivicu risc crescut sau foarte crescut doar atunci când esterealizat controlul eficient al tenisunii arte riale.