Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

More documents

Recommendations

Info

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007toa rele: 1) experienţa favorabilă sau nefavorabilă afiecă rui pacient cu o anumită clasă de componenteatât în legătură cu scăderea tensiunii arteriale cât şi cuefectele adverse; 2) efectele medicamentelor pe factoriide risc cardiovascular în legătură cu profilul de risccardio vascular al fiecărui pacient; 3) prezenţa leziuniisub clinice de organ, afecţiunii clinice cardiovasculare,bolii renale sau diabetului care pot fi tratate cu anumitemedicamente mai favorabil decât cu altele; 4) prezenţaaltor dereglări ce ar putea limita folosirea anumitorclase de medicamente antihipertensive; 5) posibilitateade interacţiune cu medicamente folosite pentru altecondiţii prezentate de către pacienţi; 6) costul medicamentelor,fie pentru pacientul individual, fie pentrufurnizorul de sănătate. Consideraţiile legate de cost nutrebuie totuşi niciodată să predomine asupra eficienţeitolerabilităţii si protecţiei pacientului. Medicii trebuiesă prefere drogurile cu durată lungă de acţiune şi abilitateadovedită de a scădea eficient tensiunea arterială pe24 de ore cu o singura administrare pe zi. Simplificareatratamentului îmbunătăţeşte aderenţa la terapie 584 , întimp ce controlul eficient timp de 24 de ore al tensiuniiarteriale este important din punct de vedere prognosticalături de controlul tensiunii arteriale la cabinet 88 . Medicamentele cu acţiune lungă fac de asemenea efectulantihipertensiv mai omogen pe 24 de ore, astfel minimizândvariabilitatea tensiunii arteriale 585 .Criteriile afişate in această secţiune permit selecţiaunui anume medicament sau combinaţii de medicamentela numeroşi pacienţi. Condiţii favorizând saudefa vo rizând şi uneori contraindicând diverşi agenţisunt cunoscute şi afişate în detaliu în TABELELE 6 şi 7, siîn CASETA 11, în timp ce abordările terapeutice specificeanumi tor condiţii şi grupuri de pacienţi sunt discutateîn mai multe detalii în Capitolul 7.În alegerea iniţială a drogurilor, ca şi în modificărilede tratament ulterioare, o atenţie specială trebuie acordatăefectelor adverse, chiar şi când acestea sunt denatu ră pur subiectivă, deoarece efectele adverse suntcauza cea mai importantă de non-complianţă 584,586 . Efecteleadverse în timpul tratamentului antihipertensiv nusunt în întregime evitabile deoarece pot avea în parte onatură psihologică, fiind de altfel raportate şi în timpuladministrării de placebo 291 . Un efort consi derabiltrebuie dedicat totuşi limitării efectelor secun darelega te de medicaţie şi păstrării calităţii vieţii, fie prinschim barea tratamentului de la medicamentul responsabilla un alt agent sau prin evitarea creşterii inutilea dozei medicamentului folosit. Efectele secundare alediureticelor tiazidice, beta-blocantelor şi antagoniştilorGhidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologiede calciu sunt dependente de doză în timp ce există ocreştere mică sau deloc a efectelor secundare ale antagoniştilorreceptorilor de angiotensină şi inhibi torilorECA legate de doză 587 .6.2.2 Monoterapie (CASETA 12)Tratamentul poate fi început cu un singur medicament,care trebuie iniţial administrat la o doză mică.Dacă tensiunea arterială nu este controlată poate fi datăfie o doză plină a agentului iniţial sau pacientul poatefi trecut pe un agent dintr-o clasă diferită (care trebuiede asemenea administrat într-o doză mică şi apoi întrodoză plină). Schimbarea pe un alt agent dintr-o clasădiferită este obligatorie în cazul în care primul agent nua scăzut tensiunea arterială sau a indus efecte secundareimportante. Această „monoterapie secvenţială“ poatepermite găsirea drogului la care fiecare pacient răspundecel mai bine, atât ca eficienţă, cât si ca tolerabilitate.Totuşi, deşi aşa numita „rată de responderi“ (reducereatensiunii sistolice şi diastolice ≥20, respec tiv 10mmHg) la orice agent în monoterapie este aproximativ50% 588 , capacitatea oricărui agent folosit singur de a atingevalorile ţintă ale tensiunii arteriale (
Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de CardiologieRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007Tabelul 6. Condiţii care favorizează folosirea anumitor medicamente antihipertensiveDiuretice tiazidice Beta-blocante Antagonişti de calciu Antagonişti de calciu(dihidropiridinici)(verapamil/diltiazem)• Hipertensiune sistolică izolată • Angină pectorală • Hipertensiune sistolica izolată • Angină pectorală(vârstnici) • Postinfarct de miocard (vârstnici) • Ateroscleroză carotidiană• Insuficienţă cardiacă • Insuficienţă cardiacă • Angină pectorală • Tahicardie supraventriculară• Hipertensiune la negri • Tahiaritmii • Hipertrofie VS• Glaucom• Ateroscleroză carotidiană/• Sarcinăcoronariană• Sarcină• Hipertensiune la negriInhibitori ECA Blocanţi de receptori de angiotensină Diuretice (antialdosteron) Diuretice de ansă• Insuficienţă cardiacă • Insuficienţă cardiacă • Insuficienţă cardiacă • Boală renală terminală• Disfuncţie VS • Postinfarct de miocard • Postinfarct de miocard • Insuficienţă cardiacă• Posinfarct de miocard• Nefropatie diabetică• Nefropatie diabetică• Proteiurie/microalbuminurie• Nefropatie non-diabetică • Hipertrofie VS• Hipertrofie VS• Fibrilaţie atrială• Ateroscleroză carotidiană • Sindrom metabolic• Proteinurie/microalbuminurie • Tuse provocată de IECA• Fibrilaţie atrială• Sindrom metabolicIECA inhibitori ECA; VS: Ventricul stângTabelul 7. Contraindicaţii obligatorii şi posibile la folosirea medicamentelor antihipertensiveObligatoriiPosibileDiuretice tiazidice Gută Sindrom metabolicIntoleranţă la glucozăSarcinăBeta-blocante Astm Boală arterială perifericăBloc A-V (grad 2 sau 3)Sindrom metabolicIntoleranţă la glucozăAtleţi si persoane activeBoală pulmonară cronică obstructivăBlocanţi de calciu (dihidropiridinici)TahiaritmiiInsuficienţă cardiacăBlocanţi de calciu (verapamil, diltiazem) Bloc AV (grad 2 sau 3)Insuficienţă cardiacăInhibitori ECASarcinăEdem angioneuroticHiperkalemieStenoză bilaterală de arteră renalăAntagonist de receptor de angiotensinăSarcinăHiperkalemieStenoză bilaterală de arteră renalăDiuretice (antialdosteronice)Insuficienţă renalăHiperkalemiela monoterapie (FIGURA 3). Un dezavantaj evident ainiţierii tratamentului cu două medicamente este acelaal expunerii potenţiale a anumitor pacienţi la un agentinutil. Avantajele totuşi sunt că: 1) prin folosirea uneicombinaţii atât primul cât şi al doilea drog poate fi dateîn spectrul de doză redusă care este mai probabil de anu acea efecte secundare comparativ cu monoterapiaîn doză plină; 2) frustrarea de a căuta în mod repetatşi zadarnic monoterapia eficientă la pacienţii cu valoriale tensiunii arteriale foarte mari sau leziune deorgan ar putea fi evitată; 3) combinaţiile fixe in dozăscă zută sunt disponibile, permiţând celor doi agenţisă fie administraţi într-o singură tabletă , simplificareatrata mentului optimizând complianţa; şi 4) începereatrata mentului cu o combinaţie de 2 medicamente poatepermite atingerea ţintelor de tensiune arterială mai frecventdecât în monoterapie. Aceasta poate fi de importanţăcritică la pacienţii cu risc înalt, pentru că în studiulVALUE o reducere mai mare a tensiunii arte riale(-3,8/2,2 mmHg), observată la pacienţii trataţi cu amlodipinăversus valsartan în primele 6 luni, a fost insoţităde o diferenţă în rata evenimentelor cardiovas cu lare la
Page 3 and 4:
Vol. XXII, Nr. 3, 2007EDITORIALARTI
Page 5 and 6:
CONSILIUL DE CONDUCERE ALSOCIETĂŢ
Page 7 and 8:
Revista Română de Cardiologie | V
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
C. Zara şi col.Stenoza subaortică
Page 13 and 14:
Revista Română de CardiologieVol.
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
S. Kontogeorgos şi col.Testul de e
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 31 and 32: M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 33 and 34: Revista Română de CardiologieVol.
Page 35 and 36: Actualităţi în cardiologieameric
Page 37 and 38: Actualităţi în cardiologiepacien
Page 39 and 40: Revista Română de CardiologieVol.
Page 41 and 42: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 81: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 133 and 134:
Ghidul pentru managementul hiperten
Page 135:
show all

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?