Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

More documents

Recommendations

Info

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 20075.2.3 Ţintele tensiunii arteriale la domiciliu şi înambulatorDovezile în creştere privind importanţa prognosticăa tensiunii arteriale din ambulator şi la domiciliu facca aceste măsurători să fie din ce în ce mai mult utilizatepentru evaluarea eficacităţii tratamentului. Pentrutensiunea arterială din ambulator, această abordare estesusţinută de dovezi că pentru valori similare ale tensiuniiarteriale de cabinet, tensiuni arteriale mai scăzuteîn ambulator se asociază cu o rată a evenimentelorcardiovasculare mai redusă 88 . Totuşi, nu există dovezidisponibile în acest moment care să stabilească cevalori tensionale în ambulator sau la domiciliu ar trebuiconsiderate optime. Tensiunile arteriale în ambulatorşi la domiciliu sunt cu câţiva mmHg mai scăzute cacele de cabinet (TABELUL 5), dar aceste diferenţe suntproporţionale cu nivelul tensiunii arteriale de cabinet 484 ,adică sunt de obicei mai mari când tensiunea de cabineteste mai mare şi sunt mai mici la valori ale tensiuniiarteriale de cabinet reprezentând valorile ţintă 77 . Astfel,cu cât efectul hipotensor al tratamentului este mai mareîn comparaţie cu valorile tensionale pe 24 de ore 485 , estecu atât mai probabil ca tensiunea arterială optimă ţintăsă nu fie foarte diferită când este masurată în cabinetsau în afara cabinetului.5.2.4 ConcluziiPe baza dovezilor existente se poate recomanda catensiunea arterială să fie scăzută cel puţin sub 140/90mmHg la toţi pacienţii hipertensivi, şi că valoarea tensionalăcea mai joasă tolerată trebuie urmărită. Tratamentul antihipertensiv ar trebui să fie mai agre sivla pacienţii diabetici, la care ţinta tensiunii arte riale
Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de CardiologieLa pacienţii tineri, scopul tratamentului nu este de apre veni evenimente fatale sau morbide improbabile dinurmă torii ani, ci de a preveni instalarea şi/sau progresiaafectării organelor ţintă care, pe termen lung, vorconverti un pacient cu risc scăzut într-un pacient curisc crescut. Câteva studii de terapie antihipertensivă,în special HDFP 312 şi HOT 497 , au arătat că în ciuda uneiscă deri tensionale intensive, incidenţa evenimentelorcardio vasculare rămâne mult mai mare la pacienţii hipertensivicu risc inalt sau cu complicaţii, decât la pacienţiicu risc iniţial scăzut sau moderat. Aceasta sugereazăcă unele dintre evenimentele cardiovasculare suntdificil de a fi combătute, şi restrângerea terapiei antihipertensivestrict la pacienţii cu risc înalt sau foarte înalteste departe de a fi o strategie optimă. În final, costulmedicaţiei antihipertensive este deseori pus în contrastcu măsurile privind schimbarea stilului de viaţă, caresunt considerate gratuite. Totuşi, implementarea reală,şi deci eficientă, a schimbărilor în stilul de viaţă necesităsuport comportamental, consiliere şi încurajare, costurice pot să nu fie neglijabile 498,499 .6. STRATEGII DE TRATAMENT6.1. Modificări ale stilului de viaţă (Caseta 9)Măsuri legate de stilul de viaţă trebuie instituiteoricând este necesar, la toţi pacienţii, incluzând subiecţiicu tensiune normal înaltă şi pacienţii care necesită tratament medicamentos. Scopul este reducerea tensiuniiarteriale, controlul altor factori de risc şi condi ţiiclinice, şi reducerea numărului şi dozelor de agenţi antihipertensivicare ar putea fi folosiţi ulterior. Măsurilelegate de stilul de viaţă care sunt larg acceptate ca scăzândtensiunea arterială sau riscul cardiovascular,şi care trebuie avute în vedere la toţi pacienţii sunt :1) încetarea fumatului, 2) reducerea greutăţii la ceisupra ponderali, 3) moderaţie în consumul de alcool,4) acti vitate fizică, 5) reducerea aportului de sare si6) creşterea aportului de fructe şi legume şi scădereaaportului de grăsimi saturate şi totale 500 . Obiceiurile dealimentaţie sănătoasă trebuie întotdeauna promovate.Cu toate acestea, măsurile legate de stilul de viaţă nuau dovezi în prevenţia complicaţiilor cardiovascularela pacienţii hipertensivi, iar complianţa pe termen lungîn implementarea lor este cunoscută ca fiind scăzută 501 .Acestea nu trebuie niciodată să întârzie inutil instituireatratamentului medicamentos, în special la pacienţii cunivele mai crescute de risc.6.1.1. Oprirea fumatuluiFumatul determină o creştere acută a tensiunii şifrecvenţei cardiace, modificări ce persistă mai mult deRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007Caseta 9. Declaraţie de poziţie: Modificări alestilului de viaţă• Măsurile legate de stilul de viaţă trebuie instituitede fiecare dată, când este potrivit, la toţi pacienţii,inclusiv la cei care necesită tratament medicamentos.Scopul este scăderea TA, controlul altor factoride risc şi reducerea numărului de doze de medicamenteantihipertensive ce trebuie administrateulterior.• Măsurile legate de stilul de viaţă sunt de asemenearecomandabile la subiecţii cu TA normal înaltă şifactori de risc adiţionali pentru a reduce riscul de adezvolta hipertensiune.• Măsurile legate de stilul de viaţă care sunt larg recunoscutea scădea TA sau riscul cardiovascular şicare trebuie avute în vedere sunt:- oprirea fumatului- reducerea greutăţii (şi stabilizarea greutăţii)- reducerea consumului excesiv de alcool- exerciţiu fizic- reducerea aportului de sare- creşterea aportului de fructe şi legume şi scădereaaportului de grăsimi saturate şi totale• Recomandările legate de stilul de viaţă nu trebuiedate ca o măsură marginală ci trebuie instituite cusuport adecvat comportamental şi întărite periodic.• Deoarece complianţa pe termen lung cu măsurilecu modificările stilului de viaţă este scăzută şi răspunsulTA foarte variabil, pacienţii sub tratamentnonfarmacologic trebuie urmăriţi îndeaproapepentru a introduce tratamentul medicamentoscând este necesar, la momentul potrivit.15 minute după fumarea unei ţigarete 502 . Mecanismuleste probabil o stimulare a sistemului nervos simpaticla nivel central şi la nivelul terminaţiilor nervoase, careeste responsabilă de o creştere a catecolaminelor plasmaticeparalel cu creşterea tensiunii arteriale 503,504 . Înmod paradoxal, mai multe studii epidemiologice auarătat că nivelurile tensiunii arteriale printre fumătoriau fost la fel sau mai mici decât la nefumători 506-508 , creştereafiind în mod special mai pronunţată la marii fumători502 . Fumatul a fost de asemenea raportat ca prezicândo creştere viitoare a tensiunii arteriale sistolice 509 , darnici un efect cronic independent al fumatului nu a fostgăsit în toate studiile 510 şi încetarea fumatului nu scadetensiunea arterială 511 .
Page 3 and 4:
Vol. XXII, Nr. 3, 2007EDITORIALARTI
Page 5 and 6:
CONSILIUL DE CONDUCERE ALSOCIETĂŢ
Page 7 and 8:
Revista Română de Cardiologie | V
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
C. Zara şi col.Stenoza subaortică
Page 13 and 14:
Revista Română de CardiologieVol.
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
S. Kontogeorgos şi col.Testul de e
Page 23 and 24:
Page 25 and 26: Revista Română de CardiologieVol.
Page 27 and 28: Revista Română de Cardiologie | V
Page 29 and 30: M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 31 and 32: M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 35 and 36: Actualităţi în cardiologieameric
Page 37 and 38: Actualităţi în cardiologiepacien
Page 41 and 42: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 75: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 127 and 128:
Ghidul pentru managementul hiperten
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135:
show all

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?