Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

More documents

Recommendations

Info

Revista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007furniza unele informaţii prognostice suplimen tare,cel puţin la pacienţii cu creşteri uşoare ale tensiuniiarteriale, deoarece în absenţa altor factori de risc saua leziunilor organelor ţintă, decizia asupra necesităţiiintervenţiei terapeutice poate fi dificilă. În sfărşit, nutrebuie uitat că măsurarea non-invazivă a tensiuniiarteriale în timpul testului de efort se limitează lavalorile sistolice, şi că acurateţea acestora este mult maimică comparativ cu cea a valorilor de repaus.3.1.7 Presiunea arterială centralăDatorită suprapunerii variabile a undelor directeşi reflectate de-a lungul arborelui arterial, presiuneasistolică aortică şi presiunea pulsului (adică presiuneaexercitată la nivelul cordului, creierului şi rinichiului)pot fi diferite faţă de presiunea brahială măsurată convenţional 162 . Mai mult decât atât, s-a emis de mult ipotezacă presiunea sistolică periferică şi centrală şi pre -siunea pulsului ar putea fi afectate în mod diferit demedicamentele antihipertensive 163 . Necesitatea măsu -rării invazive a presiunii sangvine centrale a supus acestsubiect cercetării. Totuşi, recent, a fost descri să o metodăpentru estimarea non-invazivă a presiunii aortice, princalcularea „indicelui de aug men tare“ pornind de lagraficul presiunii undei pulsu lui înregistrată la nivelulunei artere periferice 164,165 . Utilizarea acestei metode aconfirmat că efectele medicaţiei antihipertensive asuprapresiunii sistolice centrale şi asupra presiunii pulsu luinu reflectă invaria bil pe cele de la nivelul arterei brahiale166,167 . Mai mult, rezultatele obţinute într-un substudiumare efectuat în cadrul unui trial randomizatau arătat că presiunea pulsului centrală, evaluată prin„indicele de augmentare“, se corelează semnificativ cuevenimentele cardiovasculare 166 . Totuşi, este necesar carolul prognostic al presiunii sangvine centrale versuspresiunea sangvină periferică să fie confirmat prinstudii observaţionale şi intervenţionale pe scară mailargă.3.2 Antecedentele personale şi heredocolaterale(Caseta 4)Antecedentele heredocolaterale se vor obţine amănunţit, acordându-se o atenţie specială existenţei hipertensiunii, diabetului zaharat, dislipidemiei, bolii coro narienepremature, accidentului vascular cerebral, afecţiunilorarteriale periferice sau renale.Antecedentele personale trebuie să includă: a) existenţaşi durata episoadelor hipertensive anterioare;b) simptomele sugestive pentru cauze secundare dehipertensiune şi ingestia medicamentelor sau substanţelorcare pot determina creşteri ale tensiunii arteriale,cum ar fi picăturile nazale, cocaina, amfetaminele,Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de CardiologieCaseta 4. Ghiduri pentru evaluarea antecedentelorpersonale şi heredocolaterale1. Durata şi nivelul anterior al creşterii TA.2. Elemente de hipertensiune secundară:a. antecedente heredocolaterale de boală renală (rinichipolichistic);b. boală renală, infecţie a tractului urinar, hematurie,abuz de analgezice (afecţiune renală parenchimatoasă);c. ingestie de medicamente/substanţe: contraceptiveorale, carbenoxolonă, picături nazale, cocaină,am fe tamine, steroizi, antiinflamatorii non-steroidiene,eritropoietină, ciclosporină;d. episoade de transpiraţie, cefalee, anxietate, palpitaţii(feocromocitom);e. episoade de slăbiciune musculară şi tetanie (aldosteronism).3. Factori de risc:a. antecedente personale şi heredocolaterale dehiper tensiune şi afecţiune cardiovasculară;b. antecedente personale şi heredocolaterale de dislipidemie;c. antecedente personale şi heredocolaterale de diabetzaharat;d. fumat;e. dietă;f. obezitate; gradul de sedentarism;g. sforăit; apnee în somn (informaţii şi de la partenerulde viaţă);h. tipul de personalitate.4. Simptome ale leziunii de organ:a. creier si ochi: cefalee, vertij, tulburări vizuale,ata curi ischemice tranzitorii, deficit motor sausenzi tiv;b. cord: palpitaţii, durere precordială, dispnee, edememaleolare;c. rinichi: sete, poliurie, nicturie, hematurie;d. artere periferice: extremităţi reci, claudicaţieinter mitentă.5. Terapie antihipertensivă anterioară:a. medicamente utilizate, eficacitatea acestora şireacţiile adverse raportate.6. Factori personali, familiali şi de mediu.contra ceptivele orale, steroizii, antiinflamatoarele nonsteroidiene, eritropoietina şi ciclosporina; c) factorilegaţi de stilul de viaţă, cum ar fi ingestia de grăsimi (înspecial grăsimi animale), sare şi alcool, fumatul, activitateafizică, creşterea în greutate de la vârste tinere; d)antecedentele sau simptomele actuale sugestive pentru
Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007Ghid al Societăţii Europene de Cardiologieboală coronariană, insuficienţă cardiacă, boală cerebrovascularăsau afecţiune vasculară periferică, boală renală,diabet zaharat, gută, dislipidemie, astm bronşic sauorice altă afecţiune semnificativă, ca şi medicamenteleutili zate în tratamentul acestor afecţiuni; e) terapiaanti hi pertensivă anterioară, rezultatele acesteia şi reacţiileadverse; f) factori de ordin personal, familial şide mediu, care pot influenţa tensiunea arterială, risculcardio vascular, ca şi evoluţia şi rezultatul terapiei. Deasemenea, medicul trebuie să se intereseze în legăturăcu obiceiul pacientului de a sforăi, care poate fi semn alsindromului de apnee în somn şi de risc cardiovascularcrescut.3.3 Examenul clinic (Caseta 5)În plus faţă de tensiunea arterială, frecvenţa cardiacătrebuie măsurată cu atenţie (monitorizarea pulsuluiminimum 30 secunde sau mai mult dacă sunt raportatearitmii), deoarece valorile crescute în mod repetat potindica un risc mai mare, activitate simpatică crescutăsau parasimpatică scăzută 62-65 , sau insuficienţă cardiacă.Examenul fizic trebuie orientat către evidenţiereafactorilor de risc adiţional, semnelor sugestive pentruhiper tensiune secundară, ca şi a leziunilor organelorţintă. Circumferinţa abdominală ar trebui măsurată cupacientul ridicat şi ar trebui obţinute greutatea şi înălţimeapentru a calcula indicele de masă corporală printroformulă standard.3.4 Investigaţii paraclinice (Caseta 6)Investigaţiile paraclinice au ca obiectiv furnizarea dedovezi privind factorii de risc adiţional, identificareahipertensiunii secundare şi a prezenţei sau absenţeileziunii organelor ţintă. Investigaţiile ar trebui să progresezede la cele mai simple la cele mai complicate. Cucât pacientul este mai tânăr, cu cât tensiunea arterialăeste mai înaltă şi cu cât dezvoltarea hipertensiunii estemai rapidă, cu atât mai minuţios ar trebui să fie travaliuldiagnostic. Totuşi, investigaţiile minime necesare rămânun subiect de discuţie.În contextul european, în care afecţiunile cardiovascularereprezintă principala cauză de morbiditate şimortalitate, investigaţiile de rutină ar trebui să includă:glicemie à jeun, colesterol total, LDL-colesterol, HDLcolesterol,trigliceride (à jeun), acid uric seric, creatininãsericã, potasiu seric, hemoglobinã şi hematocrit; analizaurinară prin metoda dipstick, care permite detecţiamicro albuminuriei; examen microscopic urinar şi oelectro cardiogramă. Determinarea creatininei sericerepre zintă o evaluare imprecisă a funcţiei renale. Cutoate acestea, chiar o mică creştere a acesteia poateindica o leziune renală substanţială şi un risc crescutRevista Română de CardiologieVol. XXII, Nr. 3, 2007Caseta 5. Examenul clinic pentru hipertensiunesecundară, leziunea de organ şi obezitatea visceralăSemne care sugerează existenţa hipertensiunii secundare şi a leziunii de organ• Trăsături ale sindromului Cushing• Semne cutanate de neurofibromatoză (feocromocitom)• Nefromegalie (rinichi polichistic)• Auscultaţia de sufluri abdominale (hipertensiunereno-vasculară)• Auscultaţia de sufluri precordiale sau toracice (coarctaţie de aortă sau boală aortică)• Puls femural diminuat şi întârziat şi TA scăzută lanivel femural (coarctaţie de aortă, boală aortică)Semne care sugerează leziunea de organ• Creier: sufluri la nivel carotidian, deficit motor sausenzitiv• Retină: anomalii la examenul fundului de ochi• Cord: localizarea şi caracteristicile şocului apexian,aritmie, galop ventricular, raluri pulmonare, edemeperiferice• Artere periferice: absenţa, reducerea sau asimetriapulsului, extremităţi reci, leziuni ischemice cutanate• Artere carotide: sufluri sistoliceDovezi de obezitate viscerală• Greutatea corporală• Circumferinţa abdominală crescută (poziţieridicată) B: >102 cm; F: >88 cm• Indice de masă corporală crescut [greutatea (kg)/înălţime (m) 2 ]• Supraponderalitate ≥25 kg/m 2 ; Obezitate ≥30 kg/m 2de afecţiune cardiovasculară. Valorile creatininei sericear trebui utilizate, de asemenea, pentru estimarea clearance-ului creatininei prin formula Cockroft-Gault saua ratei filtrării glomerulare prin formula MDRD 51,52 ,procedee uşoare care permit identificarea pacienţilorcu reducerea filtrării glomerulare şi risc cardiovascularcrescut, dar la care valorile creatinei serice sunt încă înlimite normale (vezi şi capitolul 3.6.3). Dacã glicemiaà jeun este ≥5,6 mmol/l (100 mg/dl), se recomandăefectuarea unui test de toleranţă la glucoză 168 . Valorirepetate ale glicemiei à jeun ≥7 mmol/l (126 mg/dl) şiun test de toleranţă la glucoză anormal sunt considerate
Page 3 and 4: Vol. XXII, Nr. 3, 2007EDITORIALARTI
Page 5 and 6: CONSILIUL DE CONDUCERE ALSOCIETĂŢ
Page 7 and 8: Revista Română de Cardiologie | V
Page 11 and 12: C. Zara şi col.Stenoza subaortică
Page 13 and 14: Revista Română de CardiologieVol.
Page 21 and 22: S. Kontogeorgos şi col.Testul de e
Page 29 and 30: M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 31 and 32: M. Rugină şi col.Incidentalom sup
Page 35 and 36: Actualităţi în cardiologieameric
Page 37 and 38: Actualităţi în cardiologiepacien
Page 41 and 42: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 53: Ghidul pentru managementul hiperten
Page 105 and 106:
Ghidul pentru managementul hiperten
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135:
Revista Română de Cardiologie | V
show all

Ghidul pentru managementul hipertensiunii arteriale 2007 Grupul ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?